Rețelele de socializare au devenit parte integrantă a vieților noastre, în special pentru cei tineri. În timp ce aceste platforme oferă, într-adevăr, beneficii, cum ar fi conectarea cu prietenii și accesul la informații, ele pot avea și efecte negative, în special asupra copiilor și a adolescenților, care petrec mult prea mult timp în fața ecranelor. Nu puțini sunt părinții care își fac griji cu privire la modul în care expunerea la tehnologie ar putea afecta dezvoltarea copiilor, în special a celor mici.
Am vrut să aflăm opinia unui psiholog cu privire la felul în care rețelele sociale afectează sănătatea mintală a adolescenților. Psihologul clinician ploieștean Loredana Elena Răcaru vorbește despre beneficiile potențiale, inclusiv accesul la cunoașterea globală și la construirea unei comunități online.
În același timp, aceasta subliniază efectele negative pe care social media în exces le are asupra adolescenților. Printre ele reducerea conexiunilor sociale, instabilitatea emoțională și dificultatea de a gestiona conflictele.
Timpul în fața ecranului digital scade calitatea vieții?
Timpul petrecut în fața ecranului digital poate influența calitatea vieții, însă impactul nu este dat doar de numărul de ore, ci și de cum și pentru ce folosim acel timp. Dacă vorbim despre ore petrecute pe rețele sociale, în scroll pasiv, atunci da – acest obicei poate duce la scăderea stimei de sine, anxietate, dificultăți de concentrare și chiar probleme de somn.
Pe de altă parte, tehnologia poate aduce și beneficii – acces la informație, conectare, educație, sprijin emoțional. Diferența o face echilibrul și conștientizarea: cât control avem asupra timpului nostru online și dacă alegem să folosim digitalul ca resursă, nu ca refugiu.
Pentru tineri, riscul cel mai mare apare atunci când viața online ajunge să înlocuiască interacțiunile reale, explorarea și experiențele autentice. De aceea, nu e vorba de a interzice sau de a limita drastic, ci de a învăța cum să folosim tehnologia într-un mod sănătos, cu pauze regulate și cu spațiu pentru relații și activități offline.
Cum pot adolescentii să învețe cum să interacționeze într-un mod sănătos prin social media?
Adolescenții pot învăța să interacționeze sănătos pe social media dacă dezvoltă câteva abilități esențiale: conștientizarea, empatia și responsabilitatea față de ceea ce postează sau distribuie. Rețelele sociale nu sunt doar un spațiu de divertisment, ci și un spațiu de relaționare – iar felul în care comunicăm aici ne influențează stima de sine și imaginea de sine.
Un pas important este să înțeleagă diferența dintre viața reală și cea de pe internet: nu tot ce vedem online reflectă adevărul. De asemenea, e important să învețe să seteze limite sănătoase: să aleagă ce și cât împărtășesc, cu cine și să nu se lase prinși în comparații toxice.
Recomandarea mea este ca înainte de a posta sau de a răspunde unui comentariu, să facă un exercițiu simplu, să se întrebe: „Aș spune același lucru și față în față?” Dacă răspunsul este nu, probabil că mesajul nu e potrivit nici pentru online.
Astfel, social media poate deveni un instrument de conectare autentică și de creștere personală, în loc să fie o sursă de presiune sau anxietate.
Cum poate un tânar să facă diferența între ce e bun și ce e rău în online?
Un prim criteriu este să se întrebe: „Informația asta mă ajută, mă liniștește, mă încurajează sau, dimpotrivă, mă face să mă simt mai rău, anxios, confuz?”
Întotdeauna corpul și emoțiile sunt un bun barometru.
Un alt pas este verificarea surselor: cine transmite mesajul, are pregătire în domeniu, este o sursă de încredere sau doar o opinie personală?
Recomandarea mea este să învățăm atât noi ca adulți și mai apoi să ne învățăm și copiii să privească în mod critic ceea ce consumă online. Consider că este o abilitate extrem de valoroasă.
Și noi ca adulți, putem face o „curățenie digitală” din când în când — ar fi sănătos să urmărim doar paginile care aduc valoare, inspirație și informații utile, și să renunțăm la cele care ne scad starea de bine.
Astfel, online-ul poate deveni un spațiu de dezvoltare și inspirație, nu unul care consumă energie.
Cam cât timp i-ar fi recomandat unui adolescent să petreacă în fața ecranelor?
Organizații precum Academia Americană de Pediatrie sau Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca adolescenții să nu depășească, în medie, 2 ore pe zi de timp recreativ petrecut în fața ecranelor (adică scroll, jocuri, social media). Totuși, știm că în realitate timpul online este mult mai mare, mai ales pentru că școala, proiectele și comunicarea cu prietenii trec adesea prin mediul digital.
De aceea, mai important decât numărul exact de ore este calitatea timpului petrecut online și echilibrul cu viața offline. Dacă adolescentul are somn suficient, mișcare zilnică, timp cu familia și prietenii și activități care îl dezvoltă, atunci timpul online nu devine neapărat o problemă.
Un obicei sănătos este să existe momente fără ecrane — de exemplu, putem face reguli de genul „fără telefon la masă, fără telefon cu o oră înainte de culcare” sau pauze regulate atunci când petrec mult timp online.
Ce este nociv la „prea multă social media”?
Prea mult social media devine nociv atunci când începe să afecteze starea emoțională, relațiile reale și timpul pentru activități esențiale (somn, studiu, mișcare). Una dintre cele mai mari capcane este comparația constantă cu ceilalți — imaginile filtrate și viețile „perfecte” prezentate online, pot scădea stima de sine și pot genera anxietate.
Un alt risc este dependența de validare: like-urile și comentariile ajung să dicteze cum te simți cu tine însuți. În plus, scroll-ul pasiv ore întregi poate duce la oboseală, lipsă de concentrare și chiar la izolare socială, pentru că online-ul înlocuiește treptat interacțiunile autentice.
Dacă observi că rețelele sociale îți schimbă starea de spirit în rău sau că le verifici automat chiar și atunci când nu ai un motiv, e momentul să-ți pui o limită și să reechilibrezi timpul petrecut offline.
Care sunt riscurile în caz de „abuz” de social media?
Abuzul de social media poate avea mai multe riscuri, atât emoționale, cât și fizice. Printre cele mai frecvente efecte se numără:
- Scăderea stimei de sine și anxietate crescută, din cauza comparațiilor permanente cu ceilalți și a nevoii continue de validare.
- Tulburări de somn, pentru că timpul petrecut pe telefon, mai ales seara, perturbă ritmul natural al somnului.
- Dificultăți de concentrare și scăderea performanței școlare, prin fragmentarea atenției și oboseală mentală.
- Izolare socială, atunci când interacțiunile online înlocuiesc treptat contactul direct cu familia și prietenii.
- Depresie sau sentimente de singurătate, accentuate de consumul excesiv de conținut negativ sau de lipsa interacțiunilor autentice.
Este important ca tinerii să-și observe starea după timpul petrecut online. Dacă rețelele sociale îi fac să se simtă mai obosiți, mai triști sau mai nesiguri pe ei, acesta este un semnal de alarmă că e nevoie de limite și de mai mult timp dedicat vieții offline.
Prieteniile din online ar trebui să fie despre calitate sau… cantitate?
În online, ca și în viața reală, prieteniile ar trebui să fie mai degrabă despre calitate decât despre cantitate. Un număr mare de „prieteni” sau urmăritori nu garantează conexiune reală sau sprijin emoțional. Adolescenții pot avea sute de „prieteni” pe rețelele sociale, dar să se simtă totuși singuri dacă nu există relații autentice.
Ce contează cu adevărat este să ai câțiva oameni de încredere, cu care să poți vorbi deschis și care să fie prezenți atunci când ai nevoie. Calitatea prieteniilor, fie ele online sau offline, este cea care susține sănătatea emoțională și sentimentul de apartenență.
Încurajez tinerii și nu numai, să se întrebe din când în când: „Câți dintre oamenii din lista mea de prieteni mă cunosc cu adevărat și pe câți pot conta?” Răspunsul la această întrebare arată clar diferența dintre cantitate și calitate.
Ar trebui și la noi limitată vârsta minimă pentru utilizarea reţelelor sociale?
Da, ar fi util ca și la noi să existe o limită de vârstă minimă pentru accesul la rețelele sociale, însă nu este suficientă doar o regulă „pe hârtie”. Realitatea arată că mulți copii își fac conturi mai devreme, uneori chiar cu acordul părinților. De aceea, pe lângă o limită de vârstă, esențială este educația digitală – atât pentru copii, cât și pentru părinți.
Rețelele sociale presupun expunere, presiune socială, comparații și contact cu persoane necunoscute. Un copil prea mic nu are încă resursele emoționale și cognitive să gestioneze aceste riscuri. Așadar, o vârstă minimă mai ridicată, combinată cu discuții deschise în familie și în școală despre ce înseamnă un comportament sănătos online, ar fi un pas important pentru protecția tinerilor.
Părinții ar putea să introducă treptat accesul la social media, cu reguli clare și cu dialog constant. Întrebări simple, precum „Cum te-ai simțit după ce ai stat azi pe telefon?” sau „Ce ai văzut online care ți-a plăcut / nu ți-a plăcut?” pot ajuta copilul să-și dezvolte conștientizarea și să folosească tehnologia într-un mod mai sigur.
Ce sfaturi le-ați da părinților pentru a-i scoate pe copii cât mai mult in natură, departe de rețelele de socializare?
Cred că, mai mult decât să restricționăm accesul la gadgeturi, este important să ne întrebăm de ce copiii noștri simt nevoia să petreacă atât de mult timp acolo. De multe ori, rețelele sociale nu sunt problema în sine, ci un răspuns la presiunea de performanță, la sentimentul de singurătate sau la nevoia de validare. Când un copil se simte văzut, ascultat și valorizat acasă, nevoia de a compensa excesiv în online scade vizibil.
De aceea, primul pas pentru a-i scoate din online și a-i aduce în natură este să construim o relație de siguranță și de apartenență. Dacă le oferim spații în care se simt acceptați și apreciați, vor fi mai deschiși să iasă cu noi la o plimbare, la un sport, la un picnic sau la o activitate în aer liber.