Încă o tânără de doar 20 de ani a fost ucisă cu sânge rece de fostul ei iubit. S-a întâmplat în Neamț, în plină zi, în curtea casei părintești, sub privirile neputincioase ale bunicilor fetei. E o nouă crimă, în șirul lung de femei omorâte de foști sau actuali parteneri. De la începutul anului până în prezent, am avut peste 30 de cazuri de femicid. Două au fost în Prahova. Una dintre victime a murit înjunghiată, cealaltă, însărcinată, a fost lovită cu toporul. În tot acest timp, statul elaborează strategii și condamnă ferm, la nivel verbal și scriptic, astfel de acte. După ce emoția publică trece, se face liniște, însă. Din nefericire, până la următoarea știre de acest gen.
Din articol
E ca un cerc vicios, deși violența domestică nu ar trebui să fie o problemă privată, ci una care să afecteze întreaga comunitate. În timp ce politicienii mai mult de scuză decât caută soluții reale și arată cu degetul pe la televizor, pe un ton acuzator, unii către alții, femeile, în România, mor.
Femei care mor cu legile doar pe hârtie în mână
Mor din cauza bătăilor crunte, mor înjunghiate, ucise cu toporul, ori împușcate în plină stradă de către indivizi care le sunt sau le-au fost parteneri. Agresori care, în demența lor, nu se mai tem de nimeni și de nimic. Pe mulți, nici măcar ordinele de protecție nu îi sperie. Le consideră simple hârtii, care par să nu îi împiedice să ia vieți.
Autoritățile bâjbâie, ori se acoperă de foi și vorbe. Societatea își face cruce, se revoltă și spune „Doamne ferește” când aude de încă o femeie a cărei viață a fost curmată.
Declaraţia „România fără violenţă domestică”. Pe când efectele?!
Am citit mesajul postat de Beatrice Gâjman (OFSD Prahova), ieri, 30 septembrie, de Ziua Internațională a Nonviolenței.
Am apreciat entuziasmul, însă, cam atât. „Suntem hotărâte să luptăm pentru siguranța, respectul și demnitatea fiecărei femei din această țară! Violența nu este o problemă privată. Este o problemă socială, iar soluțiile trebuie să vină prin politici ferme, legislație eficientă și solidaritate”, a sunat mesajul frumos amabalat al politicianului.
Citește și: Locul secret unde ajung femeile abuzate. Căsnicia de coșmar a Alinei
Înțeleg și că a fost adoptată Declaraţia „România fără violenţă domestică” prin care îşi factorii politici își reafirmă angajamentul de a adopta o legislaţie şi politici publice menite să prevină şi să combată astfel de acte, să protejeze victimele şi să tragă la răspundere agresorii.
Nu știu când, cum și dacă se vor vedea rezultate reale acolo, în satele și orașele României, unde mor femei, însă, îmi doresc cu tărie să cred că poate fi un prim pas într-o direcție bună. Una care să vindece o societate și care să înlăture din rândul ei indivizi tulburați, ce au impresia că dețin drept de viață și de moarte asupra celor care le-au fost, ori le sunt partenere.
Locuința protejată din Prahova
Adăpostul se află în Ploiești. Acolo am cunoscut-o, în vară, pe Alina, o femeie de 52 de ani, care cu greu a reușit să -mi povestească teroarea și chinurile în care a trăit ani de zile, alături de un soț violent.
„A început cu agresivitate verbală, iar până la bătaie nu a mai fost decât un pas. Nu exista zi în care să nu fiu jignită și făcută în toate felurile, dar și lovită, inclusiv cu lopata. Nu mai aveam loc pe corp fără vânătăi”, au fost cuvintele dureroase ale femeii, care, într-o zi, și-a făcut curaj, și-a luat copilul și a ajuns la centru, devenind, astfel, exemplul viu că există viață și după abuz. Azi e o femeie liberă, care, în sfârșit, simte cât de frumos e să trăiești în liniște, fără urmă de teroare.
Lipsa de încredere a victimei față de autoritate și lipsa de autoritate a statului față de abuzatori
Ca ea mai sunt și altele. Așa cum sunt și miile, cu siguranță, de femei care nu se simt protejate de stat și de lege. Îndură și trăiesc cu teama în sân, până devin, din nefericire, „subiect de știre”. Pentru că două sunt problemele la ora actuală: lipsa de încredere a victimei față de autoritate și lipsa de autoritate a statului față de abuzatori.
Ieri, încă o fată de doar 20 de ani a fost ucisă de către un individ de 23 de ani. Numărul cazurilor de femicid a depășit, doar anul acesta, 30. Cine răspunde pentru atâtea vieți curmate? Cine repară un sistem defect care încă nu e capabil să să înțeleagă că violența domestică nu e doar o banală ceartă între două persoane.