În contextul crizei economice accelerate de criza politică, cele mai importante bănci românești sunt ținta unor campanii foarte agresive de dezinformare. Sute de mii de euro sunt cheltuite lunar de entități necunoscute, cu sedii pe toate continentele, pentru a livra pe internetul de limbă română zeci de milioane de afișări de conținut publicitar care promovează teorii ale conspirației, neîncredere în sistemul bancar și instigarea la violență.
Banca Transilvania (BT), Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română (BCR) sau CEC Bank sunt ținte ale unor atacuri de intensitate cel puțin egală cu cele ale cărei victimă este Banca Națională a României (BNR). Nu doar instituțiile în sine, ci mai ales personaje din top managementul lor.
La fel ca guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, foști și actuali conducători ai acesteia sunt, la rândul lor, personaje principale ale unor mii de campanii publicitare realizate prin mijloace deep fake.
Scenariile campaniilor care alimentează teorii ale conspirației, neîncredere și stimularea unor instincte de violență publică îi prezintă pe manageri în ipostaze degradante și umilitoare.
Plini de sânge pe față, cu cătușe la mâini sau amenințați cu pistolul, aceștia ”sunt trași la răspundere” pentru că ”le ascund oamenilor simpli” aplicații secrete care i-ar putea îmbogăți ”pe toți românii”.
Vom aborda pe rând fiecare campanie identificată în timpul documentării noastre pe Facebook. Astăzi vorbim despre campaniile de defăimare și de demonizare derulate împotriva lui Steven van Groningen, ”cu ajutorul” jurnalistului Mihai Gâdea, realizatorul unuia dintre cele mai cunoscute show-uri politice din România – Sinteza Zilei, difuzată de Antena 3 CNN.
După ce timp de 20 de ani a fost Președintele Raiffeisen Bank România, domnul van Groningen a ales să se implice în activități sociale. Din octombrie 2024 este președintele consiliului director al Fundației Omv Petrom, una dintre cele mai puternice organizații neguvernamentale din România.
Ai spune că după aproape doi ani de la părăsirea sistemului bancar, n-ar mai putea fi considerat un vector de imagine relevant într-o campanie de denigrare și torpilare a încrederii populației în acesta.
Specialiștii în dezinformare știu că tocmai cei 20 de ani în care a reușit să facă din Raiffeisen una dintre băncile cele mai puternice și stabile din România îl fac un subiect foarte potrivit pentru o astfel de campanie.
Este ”străin”, chiar dacă este căsătorit cu o româncă, și a condus o bancă ”străină”. Iată două elemente foarte ofertante pentru a-l transforma în reprezentant al ”ocultei financiare” care îi ține săraci pe români.
Am identificat sute de creații publicitare care, ilustrate cu montaje dintre cele mai atractive, promovează ”un articol” publicat pe un site clonă a site-ului Antena3 CNN.
Campaniile sunt susținute inclusiv de pe conturi cu celebra ”bifă albastră”, care garantează că sunt conturi legitime, credibile, serioase.
”Articolul” -în fapt o creație publicitară de dezinformare – diseminează următoarea teorie: ”Cearta cu Gâdea l-a costat scump. Bancherul s-a deconectat nervos din emisiune – dar era prea târziu. Secretul băncilor a ieșit la iveală (…)”.
Pentru promovarea acestei narațiuni, Steven van Groningen este prezentat:
Acuzat de Mihai Gâdea că ”jefuiește familiile de români”
Acuzat de Mihai Gâdea că ascunde secretele care i-ar putea îmbogăți pe români
Certându-se și ”punându-l la zid” pe Mihai Gâdea chiar în timpul emisiunii acestuia
Prezentând o aplicație minune care ne-ar putea îmbogăți pe toți prin ”venituri pasive”
Cu sânge pe față
Cu cătușe la mâini
De remarcat faptul că multe dintre miile de creații publicitare nu mai au ca pagină de destinație (landing page) tradiționalele platforme de infracțiuni pe care le promovau în secundar. Analizând conținutul și comportamentul lor, constați că singurul scop al acestora este generarea unui număr cât mai mare de afișări ale conținutului.
Campaniile publicitare de dezinformare privind activitatea băncilor și de demonizare a reprezentanților sistemului bancar din România sunt derulate în contextul crizei politice care la rândul ei, accentuează criza economică iar băncile sunt unii dintre pilonii de stabilitate ai societății.
Chiar dacă sunt în mod evident coordonate și gândite din/în același loc, plătitorii lor sunt companii sau profiluri fantomă, din colțuri dintre cele mai îndepărtate ale planetei.
Tot de subliniat, noua serie de reclame de dezinformare targhetează/țintește jurnaliști foarte cunoscuți. Mihai Gâdea este cel mai intens folosit de către creatorii reclamelor, dar nu este singurul.
Cristian Tudor Popescu, Cătălin Tolontan sau analistul economic Iancu Guda sunt, la rândul lor, puși în ipostaze dintre cele mai degradante prin intermediul unor campanii foarte, foarte agresive.
În contextul crizei politice și economice pe care o parcurgem, prin încrederea pe care publicul o are în ei, jurnaliștii și jurnalismul de calitate sunt un alt pilon de stabilitate.
Până în acest moment nicio autoritate din România nu a intervenit în mod public pentru stoparea lor. Vom reveni cu noi exemple.
Acest articol face parte din campania de conștientizare a pericolului reprezentat de publicitatea contextuală care promovează narativ de tip război hibrid și infracțiuni pe internetul cu conținut în limba română, începută de Observatorul Prahovean în decembrie 2024, la inițiativa jurnalistului Mihai Nicolae.
Campanie realizată cu sprijinul Asociației pentru Transparență în Comunitate.
