Ieri am prezentat punerea în scenă a spectacolului tragi-comic numit ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) din data de 22 noiembrie. Azi, reprezentația. Înainte de a da drumul la bandă, să facem o scurtă reprezentare. CTATU este un organism consultativ, dar foarte important al urbanismului Ploieștiului. Avizele acestei comisii sunt decisive în acordarea sau nu a autorizațiilor de construire pe raza muncipiului Ploiești. Dacă ai fost sau ești în așteptarea unei autorizații de construire pe raza orașului, trebuie să știi că cererea ta a fost/este studiată și avizată sau nu de această comisie. În foarte rare cazuri, și acelea discutabile, arhitectul șef al orașului nu ține cont de recomandările ei.

Mare parte dintre cei pe care îi veți vedea în filmarea de mai jos sunt autorități incontestabile ale arhitecturii pe plan local sau național. Nu despre ei este vorba în acest material, ci despre organizarea în batjocură a lucrărilor unui for decizional cheie al Ploieștiului, organism ale cărui decizii influențează major calitatea vieții în oraș.

Tocmai dată fiind importanța deciziilor care se iau aici, te-ai aștepta ca discutarea proiectelor să fie făcută în condițiile unei rigori organizatorice maxime. Ce ne facem însă atunci când întâlnirea comisiei se desfășoară astfel:

• ședința este declarată închisă de președintele ei încă din primele minute,
• conducerea lucrărilor adunării rămasă după închiderea ședinței este făcută de un arhitect care are la avizat trei din cele cinci proiecte ale ordinii de zi,
• nu există un consilier juridic,
• participanții nu primesc în avans mapă cu proiectele pe care urmează să le discute pentru a ști ce le este propus spre vot,
• nu există un secretar de ședință care să întocmească procesul verbal de ședință
• și toate cele ce urmează să le vedeți?

Să continuăm de unde rămăsesem ieri.

Discret, directorul Florin Sicoe reușește să-și dea jos jacheta fără a deranja expunerea pe care domnul Georgescu o continuă neperturbat. Apare un alt membru – la aproximativ 30 – 35 de minute după ce ședința fusese declarată închisă. Cu o privire vinovată, îngaimă ceva ce seamănă a scuze. Se așează la masă. Georgescu continuă prezentarea fără nicio pauză. Mai intră cineva. Prezentarea e de neoprit. Arhitectul șef Cristina Herția se plimbă fără astâmpăr prin sală. Este vizibil surescitată, agitată.

Arhitecții și specialiștii prezenți încep să se uite la proiectele prezentate de domnul Georgescu de la Big Studio. Se uită la ecran unde domnul arhitect își prezintă lucrările și pun întrebări pertinente. Încep discuții tehnice.

La aproximativ un sfert de oră după ce încep discuțiile și la 45 de minute după ce declarase ședința închisă, în sală intră ca un vifor viceprimarul Ganea. Domnul arhitect continuă neperturbat prezentarea.

Ganea se enervează vizibil: ”Faceți o pauză! Mulțumesc frumos! Deci, vă rog mult de tot, dacă nu respectați omul, respectați funcția! Dacă sunt pus aici ca PREȘEDINTE, eu trebuie să intru primul pe această ușă” și continuă cu reproșuri aduse arhitectului șef Cristina Herția.

Doamna Herția dă din cap aprobator, semn că este de acord cu reproșurile care îi sunt aduse și că n-o să mai facă așa ceva, întocmai ca un elev prins că fumează în veceul școlii.

Lipsa de organizare a adunării se manifestă plenar în acest moment: cei prezenți nu știu să-i spună viceprimarului ce punct de pe ordinea de zi a prezentat arhitectul Georgescu de la Big Studio. Nici arhitectul Georgescu nu știe să spună ce punct de pe ordinea de zi a prezentat, el având de susținut, așa cum spuneam, patru din cele cinci puncte. Urmăriți fimarea că e fabuloasă. Umorul involuntar de aici îl bate pe acela al lui Pristanda.

Bilă albă pentru republicanii Sicoe și Ganea. Respect monșer! Și în reporter se ridicase la maxim nervul patriotismului local: cum adică, un cartier al Ploieștiului – Bucureștiul, este mai important pentru arhitecții care-și scot banu’ de la clientul local? Curat murdar!

Pentru cei care nu-l cunosc pe arhitectul șef al Ploieștiului, acesta este un moment perfect și edificator: este doamna cu floricele în păr care este lovită de fatalitate și are o atitudine ușor maternă față de Bogdan. Cum Care Bogdan? Georgescu, arhitectul cu patru din cinci de prezentat!

Domnul arhitect reia neperturbat prezentarea. Ganea se enervează din nou. Încep discuții tehnice. Continuă discuțiile tehnice pe diverse proiecte până aproape de finalul adunării. Spre marea mea mirare, nimeni nu votează după prezentarea unui proiect. Ca și cum ar fi citit gândurile reporterului, la un moment dat, doamna arhitect șef îl întreabă pe viceprimar timid, pierdută, cu o privire rugătoare: ”votăm?!”

Este complet ignorată, de parcă nici nu ar fi cine este. Reporterul se întreabă: ce ședință de avizare e asta fără proces verbal, fără vot, fără secretar, fără mapă, fără nimic? Discuțiile continuă neperturbate.

Ajungem la un moment elocvent pentru urbanismul Ploieștiului: doamna arhitect șef abordează subictul Plan Urbanistic General (PUG). Să dăm drumul la bandă:

Lăsându-ne să ne reverbereze în capete fraza extrem de tehnică și precisă, clar definitorie pentru actuala viziune ubranistică asupra Ploieștiului: ”Dacă se aprobă așa, o să vedem ce se mai întâmplă”, arhitectul Georgescu de la Big Studio continuă nepreturbat.

Un investitor ghinionist – o să vedeți de ce – are o fabrică în parcul industrial. Acum ani de zile, a și avut o autorizație de construire la poartă a unei gherete pentru paznic și a unui magazin de prezentare. A venit criza și nu le-a construit. Acum a depășit criza și a vrut să să se apuce de treabă. A constat că vechea autorizație nu mai e valabilă și că trebuie obținută una nouă. A constatat că este practic impozibil din cauza unor prevederi aparent aberante ale unor HCL-uri care reglementează activitatea de construire în parcul industrial.

Cum a fost tratat investitorul? Cu remarca foarte importantă că nimeni n-a votat nimic ”la sfârșit” după cum spune doamna arhitect șef la începutul acestui episod, să dăm drumul la bandă. Nu de alta, dar merită să vedeți de ce am zis că nu s-a născut sub o stea norocoasă și cam care este respectul pe care primăria Ploiești, prin Urbanism, îl acordă fraierilor care vor să aducă bani și locuri de muncă în localitate. Adică le oferă gratuit un spectacol de un circ și o panaramă maximă.

Adică reporterul, dacă ar fi fost în locul investitorului, și-ar fi luat milioanele și ar fi plecat lăsând în urmă praf și pulbere văzând atâta profesionalism și disponibilitate de a fi sprijinit de După acest moment, adunarea s-a terminat în sensul că deja parte din membrii au părăsit sala pe durata dizertațiilor. Revenim cu obsesivul: nimeni nu a votat, nimeni nu a ținut un  proces verbal.

La finalul acestui text, fără a exprima nicio opinie, vă propunem să urmăriți modul în care este tratat proiectul construcției unor blocuri într-o zonă de case a Ploieștiului, pe strada Tudor Vladimirescu, despre care noi am mai scris. Având semnale că situațiile de acest tip au devenit aproape un fenomen de masă în Ploiești, ne gândmi că înregistrarea poate fi edificatoare pentru cei care, peste noapte, s-au trezit cu construcții masive în vecinătate, fără ca cineva să-i fi băgat în seamă.