Oana Gheorghiu: „Nu voi lucra în logica favorizăm județul X în defavoarea județului Y”

Prahoveanca Oana Gheorghiu este cea care, în 2012, a cofondat Asociația „Dăruiește Viață”, contribuind fundamental la schimbarea paradigmei din sistemul nostru medical. Sub coordonarea sa a fost construit primului spital de oncologie pediatrică din România, finanțat doar din donații și sponsorizări. Pe 29 octombrie 2025, Oana Gheorghiu a fost numită vicepremier în Cabinetul Bolojan. Într-un amplu interviu acordat observatorulph.ro, aceasta a vorbit despre provocările funcției de viceprim-ministru, explicând faptul că, venind din societatea civilă, a văzut, ani la rând, cum arată statul „de la ghișeu, nu din birou”. Încearcă să ducă acum această perspectivă în interiorul sistemului, punând oamenii și nevoile lor în centrul procedurilor. 

Cum descrieți mandatul dumneavoastră până acum?

Mandatul meu nu pleacă de la ideea că „totul trebuie reinventat”, ci de la nevoia de a pune laolaltă ce s-a făcut bine și ce mai trebuie îmbunătățit. Vin cu o perspectivă diferită, formată în societatea civilă, unde rezultatele se obțin prin procese clare și responsabilitate. Nu promit schimbări peste noapte, dar îmi doresc ca, la final, să putem arăta câteva reforme structurale începute serios și un mod mai predictibil de lucru în administrație.

Care sunt domeniile pe care le coordonați din postura de vicepremier?

Coordonez trei zone mari de reformă:

• reforma companiilor de stat (guvernanță, restructurare, reducerea interimatelor);
• debirocratizare și simplificare administrativă;
• digitalizare și coordonare de proiecte, astfel încât statul să nu mai lucreze fragmentat, ci în același ecosistem.

Puteți purta un dialog cu partidele politice, dialog care să nu fie unul al „surzilor”, ci unul în beneficiul oamenilor?

Eu nu fac parte din niciun partid, iar poziția pe care o ocup este construită tocmai pentru un independent. Dacă plecăm de la ideea că „fiecare tabără are dreptate”, dialogul va fi al surzilor. Dacă plecăm de la probleme reale: deficit, infrastructură, birocrație și ne uităm împreună la date, șansele cresc. Cred în dialog bazat pe respect, fapte și transparență.

Citește și: Prahoveanca Oana Gheorghiu, omul care a reușit să construiască primul spital pentru copiii bolnavi de cancer, ridicat exclusiv din donații și sponsorizări

Cum vedeți relația în viitor cu Sorin Grindeanu?

Relația mea cu domnul Sorin Grindeanu este și va rămâne una instituțională, bazată pe respect și pe interesul public. România are nevoie mai puțin de conflicte personale și mai mult de colaborare între oameni care pot gândi diferit, dar lucrează pentru același obiectiv: un stat care funcționează. Eu voi susține orice proiect care servește interesul oamenilor, indiferent de persoana sau partidul care îl inițiază.

Considerând că sunteți de acord cu afirmația: „statul trebuie să funcționeze pentru oameni”, acum, că ați acceptat această funcție și ați devenit, din reprezentant al societății civile parte a statului — cum intenționați să transformați această idee în realitate?

Vin din societatea civilă și am văzut ani la rând cum arată statul văzut de la ghișeu, nu din birou.

Acum încerc să duc această perspectivă în interiorul sistemului:

• punem oamenii și nevoile lor în centrul procedurilor;
• măsurăm nu doar câte documente producem, ci cât timp câștigă cetățeanul și câtă predictibilitate câștigă mediul de afaceri;
• legăm decizia de date și responsabilitate, nu de reflexe birocratice.

Nu pot promite minuni, dar pot promite o întrebare pusă mereu: „Cum se vede asta din perspectiva omului care stă la rând?”

Ați declarat că vă doriți să scoateți absurdul din viața românilor în relația cu statul. La ce v-ați referit exact? În ce constă acest absurd?

Absurdul înseamnă lucrurile pe care le știe fiecare: să ți se ceară aceeași hârtie de trei ori, de la instituții ale aceluiași stat; să aduci copii legalizate pentru documente emise tot de stat; să depui cereri pe hârtie pentru informații pe care statul le are deja.

Absurdul mai înseamnă termene imposibile, formulare neinteligibile, lipsă de răspuns. Toate acestea sunt un impozit invizibil pe timp, nervi și productivitate. Acolo vrem să intervenim.

Citește și: Oana Gheorghiu: proiectul „Dăruiește Viață” nu s-a oprit

Cum intenționați să simplificați viața românilor și aici mă refer la debirocratizare și utilizarea tehnologiei în favoarea cetățenilor?

Debirocratizarea și digitalizarea trebuie să meargă împreună.

Pașii concreți:

• simplificăm procedurile înainte de digitalizare altfel mutăm haosul din offline în online;
• interconectăm bazele de date, astfel încât cetățeanul să nu mai fie „curierul” între instituții;
• definim servicii „digital by default”, cu opțiune fizică pentru cei care au nevoie;
• introducem indicatori clari: termen de răspuns, număr de drumuri, timpi de procesare.

Este un proiect de durată, nu unul care se face peste noapte.

Cum vedeți soluționată problema cheltuielilor uriașe din banul public în companiile de stat?

Nu există o soluție spectaculoasă peste noapte, ci un proces riguros:

• clarificăm rolul fiecărei companii (strategică, comercială, fără justificare economică);
• legăm conducerea de obiective măsurabile: profit, investiții, calitatea serviciilor;
• reducem privilegiile și cheltuielile fără legătură cu performanța;
• acolo unde nu există nici justificare strategică, nici economică, statul trebuie să ia decizii curajoase.

Fiecare leu risipit înseamnă mai puțini bani pentru spitale, școli, infrastructură. De aici trebuie pornit.

Ce măsuri aveți  pentru depolitizare, digitalizare și reducerea birocrației?

• Depolitizare: criterii clare de selecție și evaluare, mandate limitate, concursuri reale conform legislației existente și angajamentelor PNRR/OECD.
• Digitalizare: strategie unică, proiecte coordonate, interoperabilitate între sisteme.
• Reducerea birocrației: eliminarea procedurilor inutile, limbaj administrativ clar, termene ferme și sancțiuni pentru nerespectarea lor.

Nu vom depolitiza totul mâine, dar putem începe cu zonele critice și reguli aplicabile tuturor.

Cum au fost alese cele 10 companii din primul val? Vor fi concedieri?

Ministerele Energiei și Transporturilor au transmis propunerile lor. Lista finală va fi stabilită pe baza unei metodologii clare, care ține cont de indicatori financiari și de interesele strategice ale României.

Nu plecăm de la ideea de concedieri, ci de la ideea de eficiență. Unde există impact social, deciziile se vor lua responsabil și etapizat.

 V-ați răzgândit în privința prezenței dumneavoastră în cadrul Asociației „Dăruiește Viață”?

M-am retras din toate rolurile executive ale „Dăruiește Viață” înainte de numirea mea în funcție. Statutul de fondator nu poate fi schimbat, face parte din istoria organizației și din parcursul meu personal.

Astăzi sunt concentrată exclusiv pe responsabilitățile mandatului meu, iar din momentul numirii nu am mai avut niciun rol în aspectele interne sau în guvernanța asociației. Îmi doresc ca proiectele „Dăruiește Viață” să continue să servească interesul pacienților și să rămână un model de profesionalism și responsabilitate.

Prahoveancă fiind, există proiecte sau inițiative pe care ați dori să le sprijiniți pentru județ, fără să încălcați principiul echității între regiuni?

Cred că Prahova are un potențial important, atât economic, cât și în ceea ce privește calitatea vieții. Ca viceprim-ministru nu pot și nu voi lucra în logica „favorizăm județul X în defavoarea județului Y”. Mandatul meu vizează reforme cu impact național, care vor produce efecte în toate județele. Dacă regulile sunt clare și egale pentru toți, atunci și Prahova va avea de câștigat.

Ați mai păstrat legătura cu oamenii din Câmpina? Cum a reacționat comunitatea la numirea dvs?

Familia mea este la Brebu, acolo am prieteni și, da, păstrez legătura cu ei. Am primit multe mesaje, atât de la cunoscuți, cât și de la oameni pe care nu îi știam personal.

În toate am simțit același lucru: speranța că cineva „venit din afara sistemului” va încerca să schimbe modul în care funcționează statul. Asta vine la pachet cu multă responsabilitate: față de cei care mă cunosc, față de cei care au încredere în mine și față de toți ceilalți, fie ei sceptici sau neîncrezători.