Cum ajung tinerii români să-l regrete pe Ceaușescu [STUDIU]

Observatorul Prahovean publică integral studiul FENOMENUL NOSTALGIEI PRO-TOTALITARE ÎN MEDIUL ONLINE – Cât de pregnant este și cum se manifestă. Documentul a fost realizat de Didona Goanță – Consultant comunicare strategică și colaborator al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. IICCMER este o structură guvernamentală înființată cu scopul de a investiga abuzurile și încălcările drepturilor omului pe durata dictaturii proletariatului în România, sesizarea organelor îndreptățite să ia măsuri în aceste cazuri, precum și conservarea memoriei exilului românesc și în general a memoriei crimelor totalitarismului comunist de la noi și din lume. Observatorul Prahovean derulează de peste un an o campanie dedicată dezinformării și propagandei prin intermediul reclamelor fake. 

Context:

Am pornit în analiza mea de la două teme, ambele fiind confirmate prin date și cercetări recente. Prima se referă la existența clară a unui război hibrid desfășurat pe teritoriul României, un fenomen complex, multidimensional și totodată extrem de periculos, care implică campanii de dezinformare și influențare a opiniei publice.

A doua premisă pleacă de la sondajul comandat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), legat de percepția populației cu privire la nostalgia comunistă.

Câteva statistici rezultate în urma măsurătorii sociologice: 55,8% consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România; 66,2% cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România; 48,4% consideră că în comunism se trăia mai bine; 85,1% cred că mâncarea era mai sănătoasă în comunism; 66,4% afirmă că statul avea mai multă grijă de cetățean; 80,4% consideră că oamenii se ajutau mai mult unii pe alții; 77,2% consideră că, înainte de 89’, România era o țară mai bogată decât în prezent; 57,8% afirmă că în România există partide politice cu mesaje pro-comunism.

În ceea ce privește materialele generate în spațiul online cu tematică pro-totalitară, în special cele care promovează nostalgia comunistă, am abordat această temă anterior. În vara acestui an, IICCMER a depus o solicitare oficială către Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), solicitând eliminarea a zeci de pagini de Facebook care purtau numele dictatorului Nicolae Ceaușescu și care difuzau postări cu conținut nostalgic comunist. Cu toate acestea, paginile continuă să existe și să activeze pe platformă chiar și în prezent, ceea ce ridică întrebări serioase despre eficiența măsurilor de contracarere și despre modul în care sunt gestionate astfel de fenomene în mediul digital. Este regretabil că acest fenomen, deși unul extrem de grav, nu primește suficientă atenție din partea publicului și a autorităților. La mai bine de 35 de ani de la căderea comunismului, într-o societate profund democratică, mediul online este invadat de astfel de materiale, care perpetuează idei retrograde și pro-totalitare. Cine sunt cei care le distribuie, în ce scop și ce efecte vor avea acestea în următorii ani? Aceste întrebări sunt esențiale pentru a înțelege amploarea riscului.

Mi-am propus să analizez dacă și pe platforma TikTok există campanii concrete de manipulare a opiniei publice, prin utilizarea materialelor de propagandă pro-totalitară, în special cele care promovează nostalgia comunistă. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, aceste rețele devin adevărate arene unde se desfășoară bătălii pentru rescrierea mentalului tinerilor. Și aici trebuie să evidențiem un fapt extrem de grav: noi, ca societate, nu am fost încă pe deplin prezenți în această luptă, iar timpul ne presează. Este imperativ ca autoritățile, instituțiile de profilt, societatea civilă și specialiștii din mediul digital să înceapă să vorbească deschis despre acest fenomen și să dezvolte strategii eficiente de contracarare. În caz contrar, în următorii ani, riscăm să se manifeste o creștere alarmantă a numărului de tineri care sunt susceptibili de a se radicaliza în direcții totalitare, alimentați de dezinformarea, manipularea și propaganda la care au fost supuși ani la rând pe rețelele sociale.

În concluzie, este timpul să recunoaștem că războiul informațional nu mai este doar o temă de discuție, ci o realitate cu consecințe clare asupra societății noastre. Este responsabilitatea noastră să acționăm decisiv pentru a proteja generațiile viitoare și pentru a păstra valorile fundamentale ale democrației.

Scopul analizei:

Scopul acestei analize este clar: nu mi-am propus să ofer statistici exacte sau date precise, ci să evidențiez existența unui fenomen persistent, îngrijorător și dificil de cuantificat în totalitate cu instrumentele limitate de care am dispus. Într-o epocă în care informația circulă rapid și în volume uriașe, și în care manipularea și propaganda pot fi diseminate cu ușurință, este aproape imposibil să măsurăm în mod complet și exact amploarea și impactul acestor fenomene doar prin cifre, fără instrumente complexe pe care doar Statul român și le poate permite prin instituțiile de specialitate. De aceea, această cercetare are un caracter predominant calitativ, menit să construiască o imagine de ansamblu, să scoată în evidență tendințe și să pună în lumină un fenomen care, deși greu de cuantificat în mod precis, este de o gravitate tot mai mare pentru societatea noastră. Fenomenul despre care vorbesc implică o manipulare coordonată și sistematică a unei mase largi de oameni, în special a tinerilor, prin proliferarea de materiale de propagandă pro-totalitară, menite să idealizeze trecutul comunist, să răspândească idei extremiste și să creeze o realitate alternativă, în care valorile democratice sunt puse la îndoială sau denigrate.

Rezultatele obținute în cadrul acestei analize au o valoare mai mult ilustrativă și exploratorie, fiind menite să deschidă calea unui dialog larg, atât în societate, cât și la nivel instituțional. În societate, această analiză poate stimula discuții despre cât de mult avem nevoie de o educație digitală și istorică, capabilă să îi ajute pe oameni să recunoască și să combată propaganda, să înțeleagă riscurile asociate manipulării și să promoveze valorile democratice. La nivel instituțional, scopul este să contribuie la o înțelegere mai bună a implicațiilor acestor fenomene, pentru ca autoritățile, organizațiile civice și mediul academic să poată dezvolta strategii eficiente de contracarare și prevenire. Într-un context global în care războiul hibrid și dezinformarea devin componente centrale ale conflictelor moderne, această analiză are menirea să sublinieze faptul că fenomenul manipulării cu propagandă pro-totalitară nu este unul temporar sau marginal, ci una dintre cele mai periculoase amenințări la adresa stabilității sociale și a valorilor democratice. Înțelegerea și conștientizarea acestui fenomen, chiar și în absența unor date exacte, devin pași esențiali pentru a putea răspunde adecvat și pentru a preveni escaladarea unor forme de manipulare care pot avea consecințe grave asupra societății noastre.

Metoda de cercetare

Pentru analiza datelor, am analizat un eșantion de 200 de postări, pe cele care au avut un spike de vizibilitate.

Colectarea datelor

Am utilizat două tool-uri de căutare: Google Dorks și Apify, folosind cuvinte cheie, expresii și hashtaguri relevante, pentru a extrage informațiile necesare și a analiza evoluția paginilor în timp. #Ceaușescu #NicolaeCeaușescu #CeaușescuPatriot #CeaușescuLider #CeaușescuSuveran #EpocaDeAur, În comunism se trăia mai bine, Ceaușescu a construit o țară, Am fost grânarul Europei, Am fost cândva o forță.

De ce Tik Tok – sau lumea oamenilor care nu au trăit în comunism

 – Procentul tinerilor cu competențe digitale este de doar 46%, cel mai scăzut din UE. Media europeană este de 71%, potrivit datelor Eurostat pentru 2023.

– Cel mai mare număr de conturi TikTok pe cap de locuitor din întreaga Uniune Europeană, reprezentând aproximativ 47% din populație. De fapt, într-un singur an, între 2023 și 2024, numărul conturilor TikTok din România a crescut cu 20%, de la 7,6 milioane la 9 milioane – o creștere impresionantă pentru un singur an în comparație cu alte țări europene.​

– TikTok este foarte popular în rândul tinerilor, devenind lider în segmentul de vârstă 18-24 ani.

– Peste 84% dintre adolescenții care au un cont TikTok accesează platforma zilnic, iar mai mult de jumătate dintre ei (53,4%) o accesează de peste patru ori pe zi.

– În medie, tinerii utilizatori petrec aproximativ două ore și jumătate pe TikTok, majoritatea creându-și un cont la vârsta de 13 ani.

Sondajul relevă că 41,6% dintre adolescenți nu verifică informațiile pe care le găsesc pe platformă​. (Statistici oferite de World Vision Romania și Romania Insider)

Cu alte cuvinte, aceste date indică faptul că ne confruntăm cu o pepinieră extrem de mare de persoane susceptibile la manipulare prin propagarea de materiale care promovează nostalgia comunistă. Distribuirea acestor conținuturi nu este întâmplătoare, ci reprezintă o strategie clară, menită să influențeze și să modifice percepțiile utilizatorilor, profitând de anumite slăbiciuni și lipsuri. Printre acestea se numără insuficienta educație digitală, timpul petrecut preponderent pe platforme precum TikTok, faptul că mulți dintre acești oameni nu au trăit în comunism sau nici măcar nu s-au născut în acea perioadă, precum și lipsa unor alternative pentru a accesa surse care prezintă istoria reală și obiectivă. Astfel, aceste strategii urmăresc să perpetueze și să amplifice anumite viziuni distorsionate, exploatând vulnerabilitățile și lacunele informaționale ale publicului.

Focusul analizei

M-am concentrat pe analiza numărului de vizualizări ale postărilor, deoarece aceste cifre reprezintă un indicator real și direct al expunerii utilizatorilor TikTok la conținutul analizat. În comparație cu indicatorii de engagement, care pot fi manipulați artificial, vizualizările reprezintă un semnal  al nivelului de penetrare și răspândire a mesajului. Astfel, analiza vizualizărilor oferă o imagine mai clară asupra impactului real al conținutului publicat și putem să ne facem o idee despre cât de mult au fost expuși tinerii la un astfel de conținut.

Rezultate – 130 DE MILIOANE VIZUALIZĂRI

Fenomenul de expunere masivă la conținut cu propagandă prototalitară, evidențiat de cele 130 de milioane de vizualizări rezultate din doar 200 de postări analizate, indică o situație extrem de gravă și alarmantă. Aceste cifre nu doar reflectă un volum impresionant de vizualizări, ci și o expunere intensă și continuă a unui număr foarte mare de utilizatori TikTok la mesaje cu conținut ideologic periculos.

Ipotetic vorbind, chiar dacă pe TikTok ar exista doar aceste 200 de postări specifice de promovare a unor nostalgii de acest fel, fenomenul rămâne unul extrem de îngrijorător și necesită intervenții urgente pentru a contracara efectele sale nocive. Aceste 200 de postări, cu un număr atât de mare de vizualizări, deja au avut un impact semnificativ: ele au fost vizualizate constant, iar o parte dintre utilizatori, în special tineri, le-au putut internaliza, asimila și chiar accepta ca fiind normale sau justificate.

Însă realitatea este mult mai gravă: volumul de postări cu conținut similar, în aceeași categorie și pe aceeași platformă, este mult mai mare decât cele 200 analizate. După estimările mele, numărul acestora se ridică la câteva zeci de mii, ceea ce indică o strategie sistematică, bine coordonată și o mobilizare extinsă pentru răspândirea acestor mesaje. Strategie nu este întâmplătoare, ea urmărește să creeze o realitate alternativă, unde ideile totalitare și nostalgiile asociate sunt prezentate ca fiind justificate, naturale sau chiar dorite. Prin răspândirea extinsă și repetitivă a acestor mesaje, se urmărește generarea unui efect de normalizare și acceptare a unor valori totalitariste. Este de urgență maximă ca autoritățile să conștientizeze amploarea și gravitatea acestei situații, să vină cu măsuri ferme și coordonate pentru a monitoriza, elimina și contracara campaniile de răspândire a propagandei pro totalitare, înainte ca efectele negative să devină ireversibile și să afecteze în mod profund structura socială și valorică a societății.

Cum au fost generate aceste postări

În analiza celor 200 de postări, am constatat faptul că majoritatea acestora sunt rezultatul unei strategii coordonate, în care fermele de trolli și fermele de boti au avut roluri distincte, dar complementare, în diseminarea și amplificarea mesajelor.

Fermele de trolli au avut ca scop imitarea comportamentului uman și interacțiunea cu conținutul (like-uri, comentarii, distribuiri), pentru a modifica algoritmii platformelor și a crea impresia unui mesaj credibil și susținut de un număr mare de utilizatori reali.

Fermele de boti, pe de altă parte, au generat în rafală conținut automatizat, prin volume mari de postări. Aceste conturi automate sunt folosite pentru răspândirea rapidă și masivă a mesajelor, sporind vizibilitatea și creând impresia de susținere largă sau de dezbatere intensă.

Împreună, aceste rețele coordonate creează o strategie de manipulare sofisticată, în care conținutul artificial capătă credibilitate și impact real asupra opiniei publice. De menționat că, deși aceaste postări au în centru atenției fermele de trolli și de boți, există și utilizatori reali care au contribuit la generarea unor postări, dar proporția acestora în totalul conținutului analizat este mai mică.

Tipare de evolutie si content

În cadrul acestei analize, am identificat două tipologii principale de abordare a paginilor TikTok active în România, cu evoluție și strategie distincte:

1. Paginile create inițial și transferul de credibilitate

 Origine și scop: Aceste pagini au fost create în primii ani ai existenței TikTok în România, în jurul anului 2017, având drept scop principal construirea și transferul de credibilitate între utilizatori și comunitate. Inițial, acestea au funcționat ca platforme de exprimare a sentimentelor și de consolidare a relațiilor de încredere în rândul utilizatorilor.

Tip de conținut: În primele etape, conținutul postat consta în imagini și videoclipuri emoționale, precum cele cu animale sau alte materiale cu impact sentimental, care rezonau cu publicul țintă. Acest tip de conținut a avut rolul de a crea o atmosferă de apropiere și de a întări legăturile între membrii comunității. În jurul acestor pagini s-a format o comunitate solidă, iar încrederea a fost transferată de la administratori către utilizatori, consolidând astfel o relație de loialitate reciprocă.

Evoluție ulterioară: Ulterior, aceste pagini au început să difuzeze conținut cu tematică propagandistică de tip comunist, adresată comunităților deja formate. În această etapă, s-a observat o schimbare strategică, în care loialitatea și încrederea deja consolidate au fost utilizate în mod psihologic pentru a introduce mesaje de natură propagandistică, influențând percepțiile și opiniile publicului. Această metodă a permis transferul subtil al credibilității inițiale către conținutul ideologic propagat.

2. Paginile de trolli și boti

Origine și scop: Aceste pagini au fost activate în mod intens spre sfârșitul anului 2021, fiind parte a unei strategii coordonate de influențare și manipulare pe platforma TikTok. Spre deosebire de primele, acestea s-au concentrat direct pe propagandă, fără a construi o bază emoțională sau de încredere prealabilă.

Tip de conținut: Postările acestor pagini au fost concentrate din start pe propagandă comunistă, promovând mesaje politice și ideologice de natură propagandistică. În 2022, activitatea a crescut lent, însă în 2023 s-a înregistrat o dinamică accelerată, culminând cu un spike semnificativ în perioada alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului trecut. Această creștere poate fi asociată unei strategii coordonate, sincronizate cu evenimentele politice majore din țară, pentru a maximiza impactul influenței asupra opiniei publice.

Evoluție și tendințe recente: După perioada de vârf din 2023, activitatea acestor pagini a continuat într-un ritm mai lent, însă fără a se opri complet. În prezent, paginile de trolli și boti generează în medie una sau două postări pe zi, menținând o prezență constantă și sporadică, menită să păstreze un nivel de influență și să asigure o vizibilitate continuă mesajelor propagandistice.

Tactici de manipulare utilizate în conținutul propagandistic

 Strategia de manipulare prin neutralitate aparentă

Această tactică se bazează pe o prezentare a conținutului într-un mod neutru, evitând exprimarea explicită a unei opinii sau a unui verdict. Majoritatea postărilor care promovează realizările regimului comunist sau figura lui Nicolae Ceaușescu adoptă un ton subtil, invitând publicul să tragă propriile concluzii. Exemple frecvente includ expresii precum „Uitați-vă la acest filmuleț și trageți singur concluziile”. Scopul acestei metode este de a crea impresia că spectatorul sau ascultătorul își formează propria opinie, fără a fi influențat direct de cel care distribuie conținutul. Această abordare reduce rezistența la mesaj, deoarece publicul se simte liber să-și formeze propriile păreri, însă în realitate, conținutul vizual și mesajele subtile sunt concepute pentru a ghida percepțiile și a influența opiniile în mod subtil. Astfel, neutralitatea aparentă devine o metodă eficientă de persuasiune indirectă.

Utilizarea elementelor vizuale și sonore moderne pentru crearea unei imagini „cool”

A doua tactică de manipulare constă în integrarea elementelor vizuale și sonore atractive, care să se alinieze stilului de viață actual, pentru a face mesajele propagandistice accesibile și plăcute pentru publicul tânăr. Aceasta se realizează prin utilizarea unor muzici ritmate, culori și imagini stilizate, menite să capteze atenția rapid și să creeze o asociere pozitivă cu conținutul transmis. Prin această metodă, mesajele propagandistice sunt percepute ca fiind „cool” și în ton cu stilul de viață nu foarte diferit de cel actual.

 Cele mai răspândite narative în aceste postări

Portretizarea lui Nicolae Ceaușescu ca un personaj patriot și lider autentic –  Postările din această categorie îl prezintă pe Nicolae Ceaușescu prin discursurile sale ca un lider patriot, iubitor de țară și un conducător adevărat, mereu în control și cu o viziune clară pentru destinul național.

Prezentarea realizărilor regimului comunist – Această narațiune include postări care evidențiază realizările economice ale perioadei comuniste, precum: fabrici moderne, mașini robuste, blocuri construite în timp record, autostrăzi, export masiv.

Relatarea achitării datoriei externe și corelarea cu situația actuală a României – O altă tematică abordată constă în promovarea ideii că regimul lui Ceaușescu a reușit să plătească datoria externă a țării, iar aceste realizări sunt contrastate cu situația financiară actuală, unde România este prezentată ca având datorii semnificative.

Promovarea ideii de independență și suveranitate națională – Postările din această categorie promovează imaginea României ca stat independent și suveran doar sub conducerea lui Ceaușescu.

Prezentarea unor planuri fantasmagorice de viitor ale lui Ceaușescu, motiv pentru care ar fi fost executat – Ultima categorie de narațiuni include relatări despre planurile spectaculoase și  futuriste ale dictatorului, pentru dezvoltarea țării.

Concluzii și acțiuni concrete pentru contracararea materialelor de propagandă pro-totalitară

Folosirea unor cercetări sociologice aprofundate și utilizarea tehnologiei avansate

Realizarea unui studiu amplu, folosind tehnologii precum analiza datelor, inteligența artificială și algoritmi de monitoring, pentru a identifica numărul real de utilizatori care distribuie sau comentează postări propagandistice. Obiectivul este de a diferenția utilizatorii activi de cei pasivi și de a evalua dacă aceștia aderă sau nu la conținutul propagandist.

Este esențială și realizarea unor sondaje reale în rândul tinerilor pentru a înțelege dacă aceștia au internalizat conținutul propagandist, ce anume au preluat din acesta și cum i-a afectat sau influențat în percepțiile lor despre istorie și realitate. Acest tip cercetare va oferi date concrete despre impactul real asupra publicului tânăr și va ghida intervențiile viitoare.

Numărul de 130 de milioane de vizualizări nu trebuie interpretat automat ca fiind un indicator al nostalgiei pentru comunism în rândul tinerilor. Însă acest număr reprezintă că un număr semnificativ de persoane, în special tineri, au fost expuse la acest conținut și l-au vizualizat din diferite motive: curiozitate, dorința de a înțelege ce propagă această informație, sau chiar simpla navigare accidentală printre conținuturi.

Punem la dispoziția autorităților abilitate toate materialele adunate în cadrul acestei cercetări, pentru a sprijini eforturile de combatere a propagandei și solicităm în mod expres autorităților competente să demanteleze rețelele de boti și trolli care promovează activ astfel de materiale, de ani de zile. În plus, cerem autoritățile să mențină sub radar monitorizarea constantă a conținutului online pe această temă. Monitorizarea continuă va permite intervenții prompte, eliminarea conținutului dăunător și prevenirea răspândirii acestuia în timp real.

Pe lângă măsurile de combatere și demantelare a rețelelor de boti și trolli, consider esențială implementarea unor campanii online strategice, bine gândite și coordonate de specialiști în domeniul comunicării, educației, psihologiei și istoriei, dar care să fie adaptate la realitățile digitale. Aceste campanii trebuie să aibă ca obiectiv principal promovarea adevărului istoric, în special în ceea ce privește regimurile totalitare și evenimentele semnificative ale secolului XX, pentru a dezvolta o societate informată, critică și capabilă să apere valorile democratice și adevărul istoric.

Am întrebat specialiștii ce părere au despre acest fenomen…

Matteo Pugliese, PhD, Senior Analyst la Debunk

Fenomenul descris a fost observat în multe țări, de la fostele regimuri socialiste până la fostele regimuri fasciste (reabilitarea lui Stalin în Rusia și Georgia, narațiuni pozitive răspândite despre Mussolini sau Franco în Italia și Spania etc.). Dar aș spune că ceea ce se întâmplă pe rețelele de socializare este destul de nou, deoarece, în timp ce generațiile mai în vârstă din Moldova, România, Ucraina sau alte țări post-comuniste/sovietice pot fi împinse de factori de injustiție economică sau socială către un sentiment de „nostalgie” față de așa zisa epocă de aur, noile generații, care văd derulându-se videoclipuri pe TikTok, nu au cunoscut niciodată realitatea unei astfel de perioade.

Prin urmare, în opinia mea, în acest caz ar trebui să vorbim despre o încercare de modelare a caracterului”, pentru a modela, într-o manieră pozitivă, percepția asupra unei figuri istorice negative și pentru a-i ascunde crimele și responsabilitățile. Să luăm, de exemplu, cazul „Scrisorii către poporul american” a lui Bin Laden, care în 2023 a devenit virală și a fost distribuită de milioane de ori pe TikTok de utilizatorii din generația Z, care au considerat că, până la urmă, el nu era un tip atât de rău. În concluzie, combinația dintre nostalgia generațiilor vechi și distorsionarea percepției noii generații poate avea un impact puternic și periculos pentru democrație.

Corneliu Bjola, Professor of Digital Diplomacy at the University of Oxford and the Head of the Oxford Digital Diplomacy Research Group

În contextul vârstei relativ scăzute a utilizatorilor, care nu au trăit în comunism, cât de mult credeți că acest tip de conținut poate influența, în timp, transferul către o apartenență reală la o anumită ideologie sau mod de gândire?

Influență asupra tinerilor (13–35 ani) are un potential foarte mare, pentru că iau TikTok ca sursă primară de informare, iar în 5–10 ani devin electorat cu percepții distorsionate.

Considerați că putem vorbi de un fenomen care face parte din războiul hibrid?

Red flagurile sunt prezente: țintire strategică, distribuție coordonată și foarte posibil amplificată prin rețele de boti. Acestea sunt manual de cognitive warfare.

Cine considerați că ar avea interesul să administreze ferme de trolli si de boti (și să aloce bugete imense) care să genereze un conținut atât de ridicat de materiale (de propagandă comunistă), conștient de faptul că pe platforma Tik-Tok activează tineri?

Cel mai probabil Rusia (direct sau prin proxy). Bugetul și infrastructură necesare cred depășesc complet nivelul unor „nostalgici” sau proxy politici (SOS, AUR). Posibil sa ma insel asupra capacitatilor digitale ale celor din urma. Este nevoie de analiză mai în detaliu, dar pare o operațiune coordonată care folosește TikTok ca vector pentru a împinge narațiuni pro autoritare către generația tânără.