Deși Legea mirosului a fost adoptată încă din 2020, aceasta nu își poate produce efectul nici măcar acum, după cinci ani. Motivul este unul tipic românesc: legea nu are norme metodologice de aplicare! Cum s-a ajuns aici?
Din articol
Pe 13 iulie 2020 era publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 123 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.
Definiția disconfortului olfactiv
Documentul introducea în legislație termenul de disconfort olfactiv. Acesta era descris astfel: ”efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra stării de sănătate a populației și a mediului, care se percepe subiectiv pe diferite scale de mirosuri sau se cuantifică obiectiv conform standardelor naționale, europene și internaționale în vigoare”.
Potrivit legii respective, autoritatea publică centrală pentru sănătate, adică Ministerul Sănătății, prin structurile subordonate (DSP), impune, în cadrul procedurilor de reglementare pentru proiectele sau activitățile care pot crea disconfort olfactiv în zonele rezidențiale, condițiile de funcționare pentru respectarea normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației.
Mai mult, planul de gestionare a disconfortului olfactiv se elaborează de către operatorii economici/titularii activităților care pot genera disconfort olfactiv.
De asemenea, primăriile sunt obligate să prevadă la elaborarea planurilor de urbanism și amenajarea teritoriului măsuri de prevenire și reducere a disconfortului olfactiv.
Tot autoritățile locale sunt obligate să controleze, la sesizarea publicului, activitățile care nu se supun reglementării din punctul de vedere al protecției mediului și care pot crea disconfort olfactiv.
Documentul poate fi accesat integral AICI
De cinci ani, legea nu poate fi aplicată
Cinci ani mai târziu, legea nu poate fi aplicată pentru că nu are norme metodologice. În tot acest timp, mai ales la Ploiești, aerul este adeseori irespirabil, accentele de poluare fiind atât de mari încât nu ne permitem ”luxul” de a ne aerisi locuințele. Cum a fost posibil?
Pe 22 august anul acesta, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor anunța printr-un comunicat de presă că organizează consultare publică pe metodologia de aplicare a Legii mirosului.
Actualul ministru, Diana Anda Buzoianu (USR) promitea atunci schimbarea aștepată de noi toți:
„Legea mirosului există de mai mulți ani, dar este inaplicabilă pentru că nu are normele de punere în aplicare. Am colaborat cu Ministerul Sănătății și am format un grup pentru a găsi cea mai bună variantă de lucru. Punem aceste documente astăzi în consultare publică și cei care ne poluează și ne fac să nu putem deschide geamul la propria noastră casă vor plăti! Observațiile cetățenilor și ale tuturor entităților sunt extrem de importante și sunt sigură că forma finală a acestor acte normative va fi una coerentă, corectă și ambițioasă, astfel încât protejarea sănătății umane și a mediului să fie pe primul loc”.
Consultare publică prelungită
Consultarea publică ar fi trebuit să dureze 30 de zile calendaristice de la data publicării pe site, adică până pe 22 septembrie.
Două luni mai târziu, suntem în același blocaj birocratic. La solicitarea Observatorului Prahovean privind stadiul elaborării normelor metodologice, Ministerul Mediului a transmis că termenul inițial pentru consultare publică a fost prelungit cu 20 de zile. Motivul: ” la solicitarea mai multor părți interesate care au invocat necesitatea unei evaluări tehnice și a unei analize temeinice a documentelor supuse consultării publice pentru transmiterea de amendamente având în vedere complexitatea tehnică a metodologiei”.
Ce urmează?
În răspunsul respectiv ministerul anunță un nou termen: ”Datorită numărului mare de puncte de vedere exprimate (uneori contradictorii), activitatea de analiză și încadrare a acestora în specificul metodologiei și a planului menționat anterior va necesita un fond de timp pe care îl estimăm a se încheia la sfârșitul acestui an.
După finalizarea analizei propunerilor la metodologie și plan, care urmează a fi acceptate/ respinse și a fundamentărilor aferente, MMAP va demara completarea/ modificarea proiectului de metodologie și a planului care estimăm să fie finalizat și supus unei noi dezbateri până la încheierea primului trimestru al anului 2026”.
Ce amenzi ar putea fi aplicate dacă legea ar avea norme
În ceea ce privește amenzile care se puteau aplica dacă legea avea norme, acestea variază între 3.000 lei și 6.000 lei pentru persoane fizice, respectiv între 25.000 lei și 50.000 lei pentru persoanele juridice. Printre sancțiuni se numără și cele aplicate firmelor poluatoare, care nu au sisteme de automonitorizare inclusiv pentru disconfortul olfactiv.
Potrivit Legii 123/2020, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se realizează de: comisari și persoane împuternicite din cadrul Gărzii Naționale de Mediu și de autoritățile administrației publice locale și personalul împuternicit al acestora, inclusiv Poliția Locală.
