Dragoș State este un nume de care se leagă multe activități în Prahova, orientate spre comunitate, și mai ales spre cei pasionați de munte. În 2023, Dragoș State și soția sa, Alexandra, au fost nominalizați la Gala Comunității Prahovene, un eveniment care a adus apreciere celor mai implicate persoane din județ în viața comunității de care aparțin.
Născut și crescut în Ploiești, Dragoș State este tatăl a trei copii și, în afară de businessul propriu, este și șeful formației Salvamont Cheia, parte a Serviciului Public Județean Salvamont Prahova, care are în grijă traseele turistice din Munții Ciucaș. De asemenea, este alpinist îndrăgostit de munte de când se știe și, totodată, organizatorul concursului de alergare montană Ciucaș X3.
Dragoș State a acordat un interviu pentru Observatorul Prahovean în care a vorbit despre problemele pe care un salvator montan le întâmpină în viața de zi cu zi, despre urși și despre lipsa de civilizație a turiștilor români.
Activitatea de șef formație la Salvamont Cheia
„Asta cu Salvamontul este un fel de hobby pentru mine”, spune organizatorul Ciucaș X3. „Pe lângă asta mai am și trei copii de care mă ocup, împreună cu soția…”, spune el râzând.
Toate activitățile lui se împacă destul de bine. Are suficient timp la dispoziție, spune el, pentru a putea răspunde rapid la apelurile pentru intervențiile de salvare montană. „Am norocul ca, dacă am o intervenție acum pe munte, dacă trebuie să plec, să pot să plec”, spune el.
Veniturile din activitatea de salvamontist le redirecționează tot către acțiunile de salvare montană cum ar fi: cumpărarea de echipament radio, truse de prim ajutor, echiparea masinilor de intervenție, echipament de salvare și alte asemenea achiziții.
„Sunt salvator montan de 20 de ani și am atestat încă din anul 2004”, dezvăluie el.
Cele mai dificile intervenții ca salvamont sunt cele „în care cari mult”, în opinia lui Dragoș State. „Și am avut diverse astfel de intervenții de-a lungul timpului”, mai adaugă el.
Problema urșilor de la Cheia, departe de a fi rezolvată
Prezența urșilor în Cheia este o problemă de mai mulți ani de zile. Din păcate, autoritățile par a fi depășite de situație și, astfel, problemele au devenit destul de mari.
„Sunt destul de mulți urși. Problemele sunt mai mult în localități. De exemplu, în Cheia se plimbă pe stradă. Am filmulețe cum se plimbă ursoaica cu puii și ziua, și noaptea…”, spune Dragoș State, care are și o casă în Cheia.
Primăria Măneciu a montat panouri de avertizare, pentru turiști și localnici, prin care informează cu privire la prezența urșilor în zonă.
Avertizările spun să nu se iasă seara și să se evite zonele împădurite. „Păi jumătate de sat este în zonă împădurită!!! Este pădure de jur împrejur. Cum să eviți zona împădurită?”, spune șeful Salvamont Cheia. Mai mult decât atât, în Cheia, ca să treci dintr-o parte în alta a satului, treci prin pădure, pe o stradă care are pădure de-o parte și de alta a ei.
Care trebuie să fie atitudinea în fața unui urs
„Noi ne-am învățat aici, în Cheia. Iese ursul. Dacă faci gălăgie, pleacă. Mai rău este să-l surprinzi, adică să te întâlnești cu el și să nu știe că vii. Ursul nu te atacă neapărat ci doar dacă intri în spațiul lui personal”, spune el.
Dragoș State este de părere că un urs știe că, atunci când se află într-o localitate, nu este spațiul lui. Și atunci nu atacă, ci este mai degrabă speriat. Nu este recomandat însă să te îndrepți spre el cu o bâtă sau un topor pentru că, atunci, poate ataca și el.
În Cheia, până acum, nu au fost probleme majore. „Vine ursul, sare într-o curte, mănâncă mâncarea câinelui și pleacă de obicei”, spune amuzat șeful Salvamont Cheia.
În ceea ce privește experiența lui cu urșii, șeful Salvamont Cheia a povestit cum, într-una din turele lui de alergare, cu urcare pe Jepii Mici și coborâre pe Jepii Mari, s-a întâlnit cu ursul.
„M-am întâlnit cu ursul când coboram de pe Jepii Mari. Era un urs destul de mare, care stătea pe potecă și nu se dădea de acolo. Am strigat la el, am făcut gălăgie și tot nu a plecat. Eu sunt obișnuit din Ciucaș, când te vede ursul, pleacă…. Acesta nu. A stat pe potecă aproximativ 15-20 de minute, timp în care eu am așteptat să plece. Și până la urmă a plecat și eu am putut trece”, a povestit el.
Parapeții de la Cheia îngreunează accesul la intervențiile de salvare
Serviciul Salvamont Cheia a făcut sesizare către Primăria Măneciu că au montat parapeți. „Au pus parapeți la drumul de la Muntele Roșu. Au introdus parapeți pe tot drumul și, astfel, au închis ieșirile din traseele turistice. Acum, turistul care vrea să meargă pe poteca respectivă, trebuie să sară un parapet de oțel foarte înalt”, explică salvatorul.
Din această cauză Serviciul Salvamont Cheia a înaintat sesizare către Primăria Măneciu, arătând că acești parapeți pun în pericol sănătatea turiștilor. Pe de o parte din cauza faptului că un turist se poate accidenta atunci când sare acest parapet și, pe de altă parte, accesul Serviciului Salvamont la intervenții este îngreunat.
„Eu, dacă trebuie să intru pe poteca respectivă, trebuie să ocolesc. Dacă sunt aproape de parapet trebuie să mă duc fie în jos, fie să dau targa peste parapet”. Toate acestea îngreunează intervenția salvatorilor montani foarte mult.
Răspunsul primit de salvamontiști de la reprezentanții Primăriei Cheia a fost că acești parapeți au fost montați conform unui proiect. Și a solicitat Salvamont Cheia să indice care traseu, omologat turistic, este întrerupt.
„Culmea este că, tocmai acel traseu este aproape cel mai omologat din țară. Are certificatul la Ministerul Turismului cu nr.3. Acel traseu are aproximativ 50 de ani de când a fost deschis și este omologat”, spune Dragoș State.
Și, deși au fost aduse dovezi cu privire la omologarea acelui traseu, în continuare Primăria Măneciu nu a luat nicio măsură de eliberare a traseului montan.
Masivul Ciucaș, sufocat de turiști
Pe lângă faptul că, în ultimii ani populația de urși a crescut, este și „exagerat de multă lume pe munte”, este de părere șeful Salvamont Cheia. „Masivul Ciucaș are 200 de kilometri pătrați. Un urs este foarte teritorial și acoperă o porțiune mare de teren, pădure, pășune alpină… el se plimbă pe acolo. În weekenduri, cel puțin, sunt oameni peste tot. Pe Vârful Ciucaș stai la coadă, zici că ești pe Everest! Sunt 50 de oameni, toată ziua, în fiecare moment”, povestește alpinistul.
„Este exagerat de multă lume. Noi abia acum descoperim că se poate așa de multă lume pe munte…”. Și, ca dovadă, estimează că, într-o zi de weekend, se poate ajunge și la 1.000 de turiști pe Vârful Ciucaș.
Soluția pe care el o vede este una singură: Așa cum este în afara țării, trebuie montate garduri și accesul pe munte să se facă doar taxă și cu programare. „În America s-a instituit această regulă. Este o taxă, taxa nu este mare, dar permisele de vârf sunt doar cu programare”, explică Dragoș State.
„Adică te duci trei zile pe munte, îți cumperi trei zile. În ce date? În alea. Și ai permis doar în acele date. Dacă te prinde pe munte în afara acelor date, este o amendă mare”, mai completează acesta. Dar acolo există porți de acces și rangeri care patrulează și verifică prin sondaj.
Civilizația în munții României nu mai există
„Problema este că s-a întors prea multă lume spre munții noștri. Și asta înseamnă gunoi, animale speriate, care sunt împinse jos, în localități. Umplem vârfurile și toate marcajele de stickere și de steaguri… Pentru că acolo se vede patriotismul… că am cărat un steag și l-am pus pe vârf. Dar toate gunoaiele le arunc în vale. Îmi bat joc de restul dar eu am pus un steag pe vârf, mi-am făcut poză cu el și sunt mare patriot”, spune revoltat Șeful Salvamont Cheia.
„În Ciucaș este furnicar, de la cabană până în vârf, sunt extraordinar de mulți oameni… prea mulți”, este de părere salvatorul. Un alt dezavantaj al aglomerării muntelui este lipsa de civilizație a unor turiști care distrug marcajele sau fac diverse glume. Toate acestea pe lângă mormanele de gunoi pe care aceștia le lasă în urmă…
Cu toate acestea, Dragoș State rămâne fidel muntelui. Își dedică timpul liber, și nu numai, activităților de salvare în cadrul Serviciului Salvamont Cheia, organizării Ciucaș X3 și educării copiilor lui în spiritul respectului pentru munte și natură.
