Se spune că este criză și că de aceea prețurile au crescut, iar piața este nevoită să suporte consecințe post-pandemice și efectele războiului din Ucraina. Așadar, cifrele sunt cele care vorbesc în fața tuturor narativelor care se aruncă în mințile cumpărătorilor finali, cei care au fost și sunt obligați să ducă greul, acceptând degradarea nivelului de trai.
Pentru a înțelege mai bine ceea ce se întâmplă în realitate, atunci când ni se spune că este criză, să plecăm de la premiza că marii jucători din energie și carburanți ar cumpăra materie primă și ar produce având costuri mai mari decât în anii trecuți, iar la vânzare ar include doar aceste costuri majorate, nu și adaosul speculativ, care a făcut ca prețurile să explodeze.
Logica este simplă. Cumpăram și produceam cu 10 lei, apoi vindeam cu 15. Acum, cumpăr și produc cu 20 de lei, dar nu vând cu 25, ci cu 50 sau chiar mai mult. Nu de puține ori am subliniat că prețurile sunt speculative, ele incluzând pe lângă creșterile firești ale pieței și profiturile fabuloase generate de dezorientarea din piață. Spre exemplu, motorina care este un carburant inferior benzinei și care a fost întotdeauna mai ieftină, a ajuns să coste mai mult decât aceasta… cu mult mai mult decât ar justifica-o prețul de producție. S-a motivat cu faptul că o bună parte din necesarul de motorină se importă, iar prețurile de achiziție sunt mai mari. Amintiți-vă doar mișcarea speculativă de peste noapte, când de la 6 lei a sărit la 10 lei/litru.
A existat o reacție publică, e drept că destul de anemică în raport cu gravitatea situației, dar lucrurile s-au mai temperat. Apoi, statul român, în loc să tempereze cu instrumente legale tendințele speculative, a venit cu un paliativ, cunoscut sub ”compensarea cu 50 de bani/litru”, din care a susținut jumătate, bani care au ajuns tot la cei care făceau speculă. Când barilul de petrol a scăzut sub cotația de dinainte de războiul din Ucraina, nu ați văzut asta disrect proporțional în prețul de la pompă. Dar… ce știm noi? Economia e complicată și sunt mulți indicatori care influențează prețurile…
Nu toți sunt specialiști în economie (speculă mascată sub numele de piață liberă), dar avem neobrăzarea să ne uităm pe cifre – când cineva câștigă din ce în ce mai mult, obligatoriu există alții care pierd direct proporțional
Iată care sunt câteva dintre cifrele anului trecut, când nu aveam pretenția ca marii jucători să fie părtași la paguba crizei, dar nici să își majoreze profiturile cu sume fabuloase. Să nu ne spuneți că și-au eficientizat atât de bine activitatea, că și-au redus atât de mult costurile de operare, încât de acolo vine profitul. NU! Profitul vine din prețurile umflate artificial, cu mult peste cele influențate în mod direct și real de criza pe care nu o contestăm, dar care nu este nici pe departe așa cum ne-a fost prezentată
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică al ţării şi cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român, a încheiat primul semestru din 2022 cu venituri de 4,7 mld. lei, în creştere cu 48% faţă de aceeaşi perioadă din 2021 în timp ce profitul net s-a majorat cu 56% la 2,6 mld. lei. A avut o marjă de profitabilitate de 55%.
Grupul OMV Petrom a înregistrat în 2022 un profit net de 10,3 miliarde lei, cu 260% mai mare comparativ cu cel din anul anterior, conform rezultatelor financiare neauditate transmise joi Bursei de Valori Bucureşti. Este cel mai mare profit obținut vreodată de o companie din România.
Vânzările companiei au atins și ele valoarea record de 61 de miliarde de lei, fiind de 2,3 ori mai mari decât cele din 2021. Compania a plătit anul trecut statului sub formă de redevențe, taxe suplimentare si contributiile specifice 9,7 miliarde lei, de 4 ori mai mult ca în 2021. Compania se așteapta ca anul acesta să nu plătească taxa de solidaritate, în condițiile în care a avut mai puțin de 75% din cifra de afaceri din sectoarele de extracție și rafinare țiței, extracție gaze și huilă.
Rompetrol Rafinare a realizat, anul trecut, o cifră de afaceri brută de peste 6,5 miliarde de dolari, în creştere cu 42%, un profit operaţional (EBITDA) de aproximativ 464 de milioane de dolari şi un profit net de 90,3 milioane de dolari, faţă de pierderi de 186,8 milioane de dolari în 2021.
Potrivit unui comunicat al companiei, Rompetrol Rafinare, membră a Grupului KMG International, a înregistrat, în 2022, o îmbunătăţire a indicatorilor financiari, ca urmare a marjelor de rafinare europene mai mari comparativ cu anul 2021, susţinute cu un nivel de producţie în creştere.
La Lukoil situația este ceva mai complicată, dat fiind faptul că este o companie rusească. Cumva, deși sunt impuse sancțiuni, s-a reușit contractarea de petrol din alte surse aparent fără legătură cu petrolul rusesc, pentru a putea fi rafinat și comercializat. Ce se întâmpla la Lukoil în perioada nu de mult timp trecută? Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a emis o decizie de impunere de 50,76 de milioane de lei pentru o subsidiară a gigantului petrolier rus Lukoil pe profituri obținute în anul 2021 în urma unor operațiuni de vânzare de produse petroliere în România. Este deci discutabil profitul declarat și în anul trecut, drept care nu vom detalia acum, pentru că autoritățile fiscale sunt încă datoare cu clarificări la zi.
Grupul Electrica încheie primele nouă luni din 2022 cu un profit net de 533,7 mil. lei, în urcare cu 640,8% faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Venituri de 7,2 mld. lei, în creștere cu 44,4%, potrivit datelor din raportul financiar trimestrial publicat la Bursa de Valori Bucureşti.
Incluzând şi alte venituri, Electrica a avut venituri operaţionale de 10,2 miliarde de lei, în creştere cu 5,06 miliarde de lei sau 98,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2021.
Nuclearelectrica SA din București (furnizor de energie electrică). Cifra de afaceri a crescut cu 700 de milioane de lei (până la 3,1 miliarde de lei) față de anul precedent, societatea a raportat profit de un miliard de lei.
Și exemplele pot continua. Desigur, nu toți jucătorii de pe piață au avut asemenea profituri, eventual nu le-au raportat conform legislației, așa cum ANAF a dovedit că se întâmplă în unele cazuri. Important este că cifrele dovedesc faptul că minunatul consumator român nu a plătit doar costurile crizei, ci în bună măsură a plătit niște adaosuri speculative, care acum se regăsesc în profiturile fabuloase raportate.
Cine este principalul beneficiar al speculei?
Răspunsul corect este… statul român. Accize, taxe și impozite, cote de participare în unele dintre companiile menționate, toate acestea majorate ajung la stat. Plafonarea unor prețuri este în fapt o mișcare de furt a căciulii, demnă să calmeze spiritele în rândul consumatorilor, pentru că diferențele sunt suportate de stat, adică tot de noi. Câștigăm aparent ”facturi mai mici”, dar pierdem pe alte părți banii care puteau fi altfel folosiți. De ce? Pentru a susține specula și mai puțin efectele crizei reale. Statul nu doar o susține, ci chiar o încurajează.
***Deși nu se încadrează la specula de pe piața de energie și carburanți, cam la fel se întâmplă și cu profiturile băncilor, care au crescut fabulos în ultimul an prin specularea Robor, IRCC, Euribor etc..
Cum ți se pare subiectul?
