Un nou fenomen mondial, denumit bullying, respectiv cyber-bullying pentru manifestarea din spaţiul virtual, face ravagii în rândurile adolescenţilor supunându-i şantajului şi ameninţărilor, aducându-i în pragul sinuciderii şi a autoagresiunii. Este vorba de transformarea acestora în victime, mai ales în spaţiul virtual, de către persoane rău intenţionate. Temerea părinţilor că adolescenţii care petrec prea mult timp pe zona de socializare virtuală s-ar putea transforma în victime a devenit un adevăr de necontestat mai ales dacă privim ultimele evenimente la nivel mondial.
În data de 10 octombrie 2012, Amanda Todd, o adolescentă din Canada s-a sinucis, nemaiputând face faţă efectelor fenomenului bullying.
Tocmai pentru că şi tinerii din Prahova simt aceste efecte, însă nu ştiu să definească problema care le generează, la iniţiativa cadrelor didactice şi cu acordul conducerii Şcolii Gimnaziale Sfânta Vineri din Ploieşti, în calitate de psihoterapeut am ales în cadrul proiectului „Adolescenţa adevăr sau provocare” ca unul din ateliere să se refere la prevenirea şi soluţionarea manifestărilor de bullying şi cyber-bulling la adolescenţă.
În cadrul acestor ateliere copiii sunt ajutaţi să depisteze care dintre aspectele întâlnite sau trăite de ei se înscriu în acest fenomen şi cum să se păzească să nu devină victime.
Astfel, împreună cu profesori şi conducerea şcolii răspundem tinerilor pe această problemă.
Amanda Todd s-a sinucis după ce a fost agresată pe internet
Povestea cutremurătoare a tinerei care s-a sinucis devenind victima acestui fenomen este grăitoare.
În data de 7 septembrie 2012, Amanda Todd a postat un filmuleţ de 9 minute pe YouTube intitulat Povestea mea: Luptă, intimidare, sinucidere şi autoagresiune, în care ea a folosit o serie de carduri flash dezvăluindu-şi experienţa ei de a fi agresată. Mesajul video a devenit viral, cu peste 1.600.000 vizualizări până în 13 octombrie 2012, multe ziare online din întreaga lume menţionându-l.
În timpul videoclip-ului Amanda spune că, în timpul clasa a şaptea, ea a folosit videochat-ul pentru a întâlni oameni noi, pe internet, primind complimente pentru look-ul ei. Un străin a convins-o pe Amanda Todd să-şi arate sânii goi, iar mai târziu individul a şantajat-o şi ameninţat-o că expune fotografia pe internet dacă nu face şi un „show”. Amanda Todd mai spune că în timpul vacanţei următoare de Crăciun, poliţia a informat-o că fotografia deja circula pe internet. Vestea i-a provocat Amandei Todd o imensă anxietate, iar ulterior la scurt timp a fost diagnosticată cu depresie majoră şi tulburare de panică. Familia ei s-a mutat într-o casă nouă, dar ea a început să ia droguri şi să consume alcool. Anxietatea s-a agravat până când i-a fost aşa de rău că nu a putut părăsi casa.
Un an mai târziu a reapărut individul agresor ce-şi creease un profil pe Facebook cu fotografia ei topless ca imagine de profil. Din nou, Amanda Todd a fost „tachinată” până când şi-a schimbat în cele din urmă şcoala pentru a doua oară. La acest punct ea declara mai încântată că a început să chat-uiască cu „un prieten vechi”, care părea că o place. „Prietenul” i-a cerut Amandei să vină la el acasă, iar aceasta s-a dus şi au făcut sex într-o zi când prietena individului era plecată în vacanţă. În săptămâna următoare, prietena acestuia împreună cu un grup de prieteni au atacat-o pe Amanda Todd la şcoală, strigându-i insulte şi trântind-o la pământ. În urma incidentului Amanda Todd a încercat să se sinucidă bând clor, dar a fost dusă de urgenţă la spital pentru a i se face spălături stomacale.
După ce s-a întors acasă, Amanda a descoperit postate pe Facebook mesaje abuzive despre incidentul petrecut. Familia ei s-a mutat de data aceasta într-un alt oraş pentru a începe o viaţă nouă, dar Amanda nu a reuşit să scape trecut. Şase luni mai târziu, alte mesaje postate pe reţelele sociale au reînceput abuzul. Ea a început să se taie şi anxietatea ei a început iar să crească alarmant. În ciuda prescrierii de antidepresive şi consilierii psihiatrice, într-un moment de cădere psihică a luat o supradoză urmând o internare de două zile în spital.
Amanda Todd a fost umilită de către alţi elevi din noua ei şcoală pentru notele sale mici (ea avea dizabilităţi de învăţare) dar şi pentru timpul petrecut în spital pentru a trata depresia ei severă.
Pe 10 octombrie 2012, Amanda Todd a fost găsită moartă în propria casă, moarte survenită prin sinucidere – spânzurare – aleasă ca punct final al şirului interminabil de agresiuni, posibil şi cu „ajutorul” antidepresivelor puternice recomandate, clar însă din cauza neputinţei ei şi a familiei de a face faţă situaţiei deja scăpate de sub control dar şi ignorată de cei din jur.
Exemple similare sunt multe şi din colţuri diferite ale lumii, din păcate însă tot mai dese! Pare o epidemie căreia încă nu i s-a găsit vaccin şi care te loveşte pe neaşteptate… Aşa să fie oare???
Şcolile şi părinţii pot opri hărţuirea copiilor
Octombrie este luna conştientizării şi prevenirii agresiunii la nivel naţional în SUA. Mai multe exemple recente, extrem de mediatizate, de copii agresaţi, precum şi proiectul editorialistului Dan Savage, „ It gets better” au atras atenţia întregii lumi asupra agresiunii denumită bullying. În mod evident, aceasta rămâne o problemă importantă în şcoli. În timp ce profesorii pot fi mai atenţi la comportamentele agresive, şcolile au găsit interesanta idee de a institui politici pentru reducerea şi prevenirea hărţuirii. Prin evaluarea frecvenţei şi a severităţii agresiunii, precum şi stabilirea strategiilor de intervenţie, şcolile în colaborare cu părinţii copiilor pot lua măsuri semnificative, oprind fenomenul înainte de escaladarea şi ieşirea de sub control.
Ce reprezintă de fapt bullying-ul?
Bull în limba engleză înseamnă taur. Bullies (în aceeaşi limbă) înseamnă agresori, iar Bullying este acţiunea agresivă (verbal, acţional şi implicit emoţional) desfăşurată între două sau mai multe persoane şi începe prin intimidarea unuia de către celalat. Poate nu întâmplător rădăcina termenului este „taur”, cu trimitere la brutalitate, „luat în coarne”, forţă conflictuală şi comportament agresiv. Intimidarea şi ameninţarea este o încercare agresivă, de obicei sistematică şi continuă în scopul subminarii şi rănirii cuiva pe baza unor slăbiciuni percepute la acesta. Deşi frecvent asociate cu copii, agresiunile pot apărea la orice vârstă, iar membrii grupurilor minoritare sunt mult mai susceptibile de a fi hărţuiţi la vârsta adultă (mobbing-ul).
Un exemplu de bullying
Intimidarea agresiva a elevilor este probabil, forma cea mai bine-cunoscută de bullying. Copiii pot intimida fizic pe alţi copii lovindu-i, luând în posesie cu forţa obiectele acestora, deteriorându-le sau nu. Intimidarea poate fi, de asemenea, verbală şi poate include tactici de excludere, poreclire şi ameninţarea cu bătaia. O problemă în creştere este cyber-bullying-ul constând in utilizarea internetului şi a altor tehnologii de comunicare pentru a face rău în mod deliberat unei alte persoane.
Unele studii indică faptul că băieţii sunt mult mai probabil să se angajeze în agresiuni fizice în timp ce fetele sunt mai inclinate spre a participa la agresiuni verbale. Din acest motiv, agresiunile fetelor pot fi subestimate şi pot dura mai mult înainte de a fi observate.
Bullying-ul la adulţi
Atacurile pot apărea, de asemenea şi la vârsta adultă. În ultimii ani, la locul de muncă agresiunile au primit o atenţie semnificativă (şi un nume – mobbing-ul). Aceste agresiuni pot lua forma de hărţuire sexuală, încearcarea de a smulge favoruri, excluderea unor oameni din şedinte sau activităţi, bârfe sau alte forme de ostilitate făţişă. Unele forme de intimidare şi hărţuire la locul de muncă în special cele din punct de vedere sexual, sunt de atacabile in justitie şi penalizate legal.
Efectele bullying-ului
Intimidarea agresivă poate scădea dramatic stima de sine a victimei. Atunci când apare în copilărie, aceasta poate interfera cu dezvoltarea de aptitudini sociale şi relaţii normale. Victimele agresiunii simt de multe ori frica de a merge la locul unde s-a petrecut agresiunea, fapt deosebit de problematic atunci când agresiunea se produce la locul de muncă sau la şcoală. În cazuri extreme, intimidarea şi agresarea victimelor poate avea drept consecinţă tentativa de sinucidere.
Cum recunoaştem fenomenul
Psihologii definesc agresiunea de tip bullying ca un model constand în următoarele comportamente (nu neapărat toate simultan):
– Excluderea socială
– Calomnie (transmisă din gură în gură, prin social media, etc)
– Abuz direct verbal
– Alte forme de violenţă psihologică de tip „război” (serialul „Mean Girls” e un exemplu pentru a obţine o idee)
– Altercaţii fizice neprovocate de victimă, ca ex: împingeri, înghiontiri mai ales dacă sunt severe şi cu greu pot fi catalogate ca rezonabile şi neintenţionate. O astfel de acţiune trebuie amendată imediat de la prima intenţie.
– Agresiuni sexuale neprovocate de victimă ca de ex : atingeri nepotrivite pe anumite zone intime. O acţiune imediată ar trebui să apară după prima intenţie sau în cazul în care astfel de acte sunt folosite ca ameninţări.
Ce poate declanşa atacul
Victimele pot fi ţinte din cauza unei calităţi unice sau a unui set de calităţi ce diferenţiază tânărul de ceilalţi colegi ai săi. Calităţi sau caracteristici, cum ar fi inteligenţa, atractivitatea, o dizabilitate de învăţare, precum şi depresia sau anxietatea specifică pot seta un tânăr ca fiind o potenţială victimă. Agresorii nu se potrivesc de obicei stereotipului de bruta. De multe ori, agresorii sunt carismatici, arată o empatie mare faţă de cei în „cerc”, şi au alte calităţi dezirabile, care fac colegii să graviteze în jurul lor. Aceste calităţi, la rândul lor, împrumută o formă de acceptabilitate a comportamentului lor, fie printr-o teamă pe care alţii o au de a nu fi acceptaţi sau de a fi vizaţi, ori din cauza convingerii că un „copil bun” nu ar acţiona în acest fel faţă de altul decât dacă acela ar merita agresiunea.
Prevenţie şi soluţii salvatoare
Dacă bănuiţi sau ştiţi că cineva este agresat, este foarte important să-i oferiţi sprijin. Asiguraţi victima agresiunii că totul se va încheia în cele din urmă şi ajutaţi-o să identifice strategii pentru rezolvarea problemei. O mărime nu se potriveşte tuturor, astfel încât o varietate de strategii şi intervenţii ar trebui să fie luate în considerare, în funcţie de situaţia specifică. Sfaturi anti-agresiune pot fi găsite atât pe internet cât şi în cabinetele specializate în managementul conflictului şi comunicare. De multe ori, obţinerea de sfaturi de la un terapeut sau un consilier psihologic a putut ajuta prevenirea sau stoparea unei terorizări şi cercul vicios agresor-victimă. Fetele agresor pot de asemenea beneficia de consiliere, unde pot învăţa să-şi asume responsabilitatea pentru comportamentul lor şi să identifice sursa şi „supapele” adecvate de defulare a furiei şi nevoii lor de control.
Părinţii deţin un rol esenţial
Prevenirea este esenţială, şi trebuie să vină atât din familie cât şi din societate (ex: şcoala). Părinţii pot să discute cu copiii lor despre agresiune, chiar înainte de a se produce. Explicarea fetelor cum să reacţioneze în situaţii cu potenţial dificil înainte de a se dezvolta este esenţială ajutând astfel fetele tinere să-şi îmbunătăţească stima de sine prin dezvoltarea unor puternice interese scolare, sportive sau extraşcolare, să-şi găsească prieteni care împărtăşesc interese similare (astfel încât statutul lor social să nu fie la fel de critic), şi ar putea reduce vulnerabilitatea acestora în a se încadra în categoria victime. Şcolile ar trebui să ofere iniţiative anti-intimidare, inclusiv formarea personalului, programe pentru elevi, precum şi servicii de consiliere atunci când este necesar. Când părinţii, şcolile şi comunitatea promovează un mediu în care agresiunea este inacceptabilă, e mai probabil că şi mai puţine fete (şi băieţi) vor trebui să se confrunte cu bullying-ul.
Nu aşteptaţi să vedeţi „taurul”…. De cele mai multe ori este prea târziu!
Eugenia Popovici – Consilier psihologic, Psihoterapeut
Terapii scurte colaborative orientate pe resurse si solutie
Terapii strategice scurte
Cabinet individual de psihologie – Tel.programari: 0723.16.37.37
https://sites.google.com/site/dodoverdict/