Buna funcționare a organismului uman depinde de cum anume se desfăşoară procesele chimice din interiorul său. Din păcate, rezistenţa organismului este slăbită prin producerea excesivă a unor molecule numite radicali liberi. Radicalii liberi sunt atomi sau grupuri de atomi care afectează celulele organismului uman și sistemul imunitar. Ei pot produce diverse boli de inimă, cancer sau alte boli degenerative, care sunt asociate cu îmbătrânirea.
Dezvoltarea radicalilor liberi poate fi accelerată și de expunerea la diferite substanţe toxice din mediu și prin consumul de alimente care conțin substanţe nocive. Singura protecție naturală care ține în frâu radicalii liberi sunt antioxidanții.
„Radicalul liber reprezintă un atom sau un grup de atomi care conține un electron necompensat. Acesta poate reacţiona cu orice moleculă vecină, prin cedarea sau preluarea unui electron, ceea ce poate provoca distrugeri celulare şi de țesut importante. Deoarece se pot combina atât de ușor cu alți atomi sau molecule, radicalii liberi pot produce schimbari dramatice si o multime de daune in organism.
Deși fiecare radical liber poate exista doar pentru o perioadă scurtă de timp, daunele pot fi ireversibile. Este ceea ce eu numesc rugina vieții, acel element care lasă urme adânci și ireversibile în organismul uman.”, a precizat medicul primar de medicină internă, Alin Scarlat, fondatorul Spitalului AS Medica Bucov.
Producerea de radicali liberi este un proces natural, parte a sistemului de apărare a organismului
O parte a reacţiilor radicalilor liberi, care se produc în organismul viu, au rol important în menţinerea stării de sănătate. De exemplu, unele celule produc radicali liberi pentru a ataca şi distruge agenții patogeni, precum bacteriile și virușii.
În plus, radicalii liberi sunt cruciali pentru multe alte funcții ale corpului, inclusiv creșterea și moartea celulelor. Radicalii liberi se formează în organism ca un produs secundar al metabolismului (procesul de oxidare) sau ca rezultat al inflamațiilor, stresului, bolilor și infecțiilor. De asemenea, în timpul exercițiilor fizice sunt generați o serie de radicali liberi.
Radicalii liberi din mediu, perturbă procesele biochimice ale organismului uman. Factorii externi de mediul generatori de radicali liberi în organism includ: ozonul, poluanții din mediu, aerul poluat, substanţele chimice toxice (precum pesticidele utilizate în agricultură) și detergenții, fumul de țigară, unele medicamente, radiaţiile ultraviolete și radiaţiile Rontgen, drogurile, smogul electric, alimentaţia necorespunzătoare bogată în zahăr și grăsimi, alcool, etc.
Când acumulăm prea mulți radicali liberi, apare stresul oxidativ
Stresul oxidativ înseamnă că radicalii liberi declanșează în organism reacții în lanț, unde proteinele, lipidele și ADN-ul sunt alterate.
Pe măsură ce corpul îmbătrânește, își pierde capacitatea de a lupta împotriva efectelor radicalilor liberi. Rezultatul constă în acumularea mai multor radicali liberi, mai mult stres oxidativ și mai multe daune celulare. Acest lucru duce la procese degenerative care accelerează îmbătrânirea.
În timp ce oxidarea este un proces normal și esențial, stresul oxidativ excesiv poate fi dăunător. Aici intervin antioxidanții care donează un electron radicalilor liberi, reducându-le astfel reactivitatea.
Acest lucru stabilizează apoi radicalii liberi și îi determină să stopeze posibilele efecte negative. „Antioxidant” este un termen general pentru orice compus care poate contracara acțiunea moleculelor instabile de radicali liberi.
Antioxidanții sunt substanțe chimice care împiedică oxidarea altor molecule și diminuează sau previn efectele nocive ale radicalilor liberi. Ceea ce face antioxidanții unici, este faptul că pot dona un electron fără a deveni ei înșiși radicali liberi reactivi.
Antioxidanții pot proveni din mai multe surse
În afară de cei produși în mod natural în organism și de cei prezenți în alimentele consumate, mai sunt unii antioxidanți sintetici (administrați ca suplimente alimentare sau adăugați în alimente), folosiți fie pentru presupusele beneficii asupra sănătății, fie pentru conservarea alimentelor pentru a le împiedica oxidarea.
„Mecanismele de apărare ale organismului includ, în afară de antioxidanți, și enzime de detoxifiere, care protejează interiorul celulelor de deteriorarea provocată de radicalii liberi. Niciun antioxidant nu poate combate efectele fiecărui radical liber. Așa cum radicalii liberi au efecte diferite în funcție de zonele corpului, fiecare antioxidant se comportă diferit datorită proprietăților sale chimice.
Dintre antioxidanții care previn formarea radicalilor liberi și luptă împotriva acestora fac parte: vitaminele C și E, beta-carotenul, estrogenii din plante numiți fitoestrogeni, flavonoidele, melatonina, acidul lipoic, acidul uric, zinc, seleniu și mangan.
Dintre enzime fac parte: enzima catalază (determină transformarea peroxidului de hidrogen/apa oxigenată în apă și oxigen); glutation şi glutation peroxidază (enzimă antioxidantă dependentă de seleniu, care protejează celulele împotriva peroxidării lipidelor membranare); enzimele dependente de cupru (ceruloplasmină şi albumină) și cele dependente de fier (transferină şi feritină) și bilirubina. Toate acestea sunt elemente care, în afară de efectul antioxidant, au și alte roluri vitale în organism.
De asemenea, se pot enumera: lipazele (enzime din clasa hidrolazelor care catalizează reacția de hidroliză a lipidelor), peroxidazele (enzime care descompun în special compușii toxici ai peroxidului), colesterol acil transferază (catalizează esterificarea colesterolului şi formarea de lizolecitină) și ADN polimerază II (enzimă care repară moleculele de AND). Toate aceste enzime contribuie direct sau indirect la prevenirea formării radicalilor liberi.” a explicat medicul Alin Scarlat.
Când încep daunele asupra celulelor
Stresul oxidativ apare atunci când există un dezechilibru între activitatea radicalilor liberi și activitatea antioxidantă. Când sunt prezenți mai mulți radicali liberi decât pot fi menținuți în echilibru de către antioxidanți, încep daunele asupra celulelor.
Diverse studii și teorii au legat stresul oxidativ, cauzat de radicalii liberi, cu numeroase afecțiuni: boli neurodegenerative, cum ar fi Parkinson și Alzheimer, precum și alte demențe; diabet; boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, ateroscleroza sau rigidizarea vaselor de sânge; tulburări autoimune și inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă; cancerul; afecţiuni ale plămânilor; osteoporoză și alte modificări ale aparatului locomotor; senilitatea; cataracta și declinul vederii legat de vârstă; alte modificări ale aspectului legat de vârstă, cum ar fi pierderea elasticității pielii, ridurile, albirea părului, căderea părului și modificări ale texturii părului).
Este imposibilă evitarea completă a expunerii la radicali liberi și stres oxidativ
“Pentru a reduce efectele stresului oxidativ asupra organismului, se pot face alegeri de stil de viață sănătoase. Esențiale este creșterea nivelului de antioxidanți și reducerea formării de radicali liberi.
Antioxidanții pot fi obținuți printr-o dietă nutritivă și echilibrată, care să includă alimente integrale, cum ar fi fructele și legumele bogate în antioxidanți, oferind totodată multiple beneficii nutriționale.
Consumul a cinci porții pe zi dintr-o varietate de fructe și legume este cel mai bun mod de a oferi organismului rația de antioxidanți.
Exemple de alimente bogate în VITAMINA C: broccoli, varză de Bruxelles, conopidă, cartofi dulci, rosii, ardei gras, verdeață cu frunze verzi închis, varză, fructe de pădure, cireșe, prune uscate, grapefruit, kiwi, lămâie, portocale, papaya, căpșuni); alimente bogate în vitamina E (migdale, avocado, verdeață cu frunze, arahide, ardei roșu, spanac, semințe de floarea soarelui).
Exemple de alimente bogate în SELENIU: nuci braziliene, pește, crustacee, carne de vită, pasăre, orz, orez brun; alimente bogate în carotenoide, precum beta-caroten și licopen; caise, sparanghel, sfeclă, broccoli, pepene galben, morcovi, gule verde, ardei gras, grapefruit, kale, mango, portocale, piersici, dovleac, dovleac de iarnă, spanac, cartofi dulci, mandarine, roșii, pepene verde.
Exemple de alimente bogate în ZINC: carne de vită, pasăre, stridii, creveți, semințe de susan, semințe de dovleac, caju, năut, linte, cereale fortificate; alimente bogate în compuși fenolici; ciocolata neagră, mere, vin roșu, ceapa roșie, ceai, struguri, fructe de pădure, condimente.
”Ca polifenol, curcumina are acțiuni puternice de neutralizare a radicalilor liberi” a mai menționat medicul Alin Scarlat.
Prea multă mâncare menține corpul într-o stare de stres oxidativ
O rutină zilnică care să includă exerciții fizice regulate, moderate, a fost asociată cu niveluri mai ridicate de antioxidanți naturali și cu scăderea daunelor cauzate de stresul oxidativ. Exercițiile regulate au fost asociate cu o durată de viață mai lungă, mai puține efecte asupra îmbătrânirii și un risc scăzut de cancer și alte boli.
– reducerea consumului de alcool, renunțarea la fumat, și de asemenea, evitarea expunerii la fumatul pasiv, pot contribui la reducerea stresului oxidativ;
– evitarea inhalării aerului poluat, folosirii substanțelor chimice toxice, care include substanțele chimice de curățare, pesticidele utilizate în agricultură sau în grădinărit etc.;
– evitarea expunerii la radiații și purtarea protecției solare, care previne deteriorarea pielii prin razele ultraviolete.
– somnul suficient și de calitate este foarte important pentru menținerea sănătății, funcției creierului, producției de hormoni, echilibrului antioxidant și al radicalilor liberi;
– evitarea expunerii la ozon, este de asemenea o modalitate de a evita acumularea de radicali liberi.
Ozonul (O3) este o moleculă anorganică și foarte reactivă compusă din trei atomi de oxigen, foarte solubilă în apă. Ozonul (O3) este atât un produs natural, cât și un produs fabricat, cu proprietăți oxidative puternice. Doi atomi de oxigen formează molecula de oxigen de bază – oxigenul pe care îl respirăm. Al treilea atom de oxigen, se poate atașa de moleculele altor substanțe, modificându-le compoziția chimică.
Terapia cu ozon poate dăuna sănătății
„Ozonul generează radicali liberi/ROS prin dizolvarea sa în apă interstițială, ceea ce poate favoriza anumite boli, precum îmbătrânirea. Când este inhalat, ozonul poate deteriora plămânii.
Producătorii și vânzătorii de dispozitive generatoare de ozon utilizate în ozonoterapie folosesc adesea termeni precum „oxigen energizat” sau „aer pur”, sugerând că ozonul este un tip de oxigen sănătos. Ozonoterapia este un tratament care presupune expunerea organismului la ozon gazos.
Ozonul este considerat de mai multe agenții federale, precum Administrația pentru Alimente și Medicamente/FDA, Agenția pentru Protecția Mediului din SUA/EPA, un gaz toxic. Astfel de agenții au făcut recomandări împotriva expunerii umane la ozon. În 2019, Administrația pentru Alimente și Medicamente/FDA a emis un avertisment împotriva utilizării terapiei medicale cu ozon.
Acest lucru este determinat de faptul că nu există încă suficiente dovezi care să demonstreze că este eficient sau sigur. Deocamdată, posibilele efecte secundare depășesc potențialele beneficii pentru sănătate.
Unele efecte secundare potențiale ale terapiei cu ozon includ: embolism aerian, ceea ce poate provoca blocarea unei artere, dar și o afecțiune potențial gravă, cum ar fi un accident vascular cerebral sau un atac de cord; disconfort și crampe (atunci când gazul de ozon este suflat în corp, de obicei prin rect); leziuni severe și permanente ale plămânilor și ale sistemului respirator (inhalarea de ozon poate duce la boli pulmonare cronice, cum ar fi astmul sau BPOC, poate agrava orice boală pulmonară preexistentă, poate determina dificultăți de respirație); poate duce la orbire temporară; poate da dureri de cap și greață; interferează cu fluxul sanguin; poate irita și deteriora mucoasa vaginală (atunci când gazul este introdus prin vagin); poate reduce capacitatea de a lupta împotriva infecțiilor.
Au fost raportate cazuri în care perfuzia directă de ozon pe cale intravenoasă a dus la embolie pulmonară și deces.”, a precizat pentru Observatorul Prahovean medicul Alin Scarlat, doctor în științe medicale, directorul Spitalului AS Medica Bucov.
