Vă avertizăm că impactul cromaticii vă poate afecta vizual, nu chiar prin dezlipire de retină, dar nici departe de o asemenea consecință. Acest text este aproape ca un pamflet, dat fiind că prin Primăria Ploiești se râde mai mult la glumele proprii, nu și la ale altora, caz în care nu vrem să pățim și noi ce pățesc colegii de breaslă care nu fac frumos. Dacă Ploieștiul ar fi fost un oraș îngrijit, măcar asfaltat, dacă grija reală față de prioritățile reale ale comunității ar fi existat cu adevărat, rândurile care urmează nu ar mai fi existat.
Ca să nu pierdeți prea mult timp și să înțelegeți despre ce este vorba, găsiți AICI știrea inițială, respectiv comunicatul Primăriei Ploiești despre sponsorizarea futuristă și fotovoltaică pe deasupra.
Am privit palmierul și ori stăm noi prost la capitolul simț estetic, ori am avut o zi proastă și ni s-a părut o hidoșenie urbană. Și poate nu ar fi fost o hidoșenie, dacă s-ar fi încadrat în cromatica zonei, într-un plan de amenajare, nu de cârpire, cum de regulă se întâmplă.
Palmierul albastru ne-a amintit de pinguinul albastru, tot o minune urbanistică ploieșteană, o decorațiune realizată de un artist neînțeles sau netratat corespunzător cu rezultatul creației sale. Pinguinul s-a vrut o bucurie pentru copii, în perioada sărbătorilor de iarnă, însă multora le-a stricat feng-shui-ul hibernal, generându-le coșmaruri cu ființe șinistre, care le înfulecă darurile.
Vezi oferta eMag Rabla Guvernamentala – Etapa3 – Aparate de aer conditionat, Aspiratoare, Uscatoare de rufe
Am încercat să găsim o explicație pentru alegerea culorii palmierului fotovoltaic, iar tot ceea ce ne-a dus capul a fost să bănuim că acesta este rezultatul prelucrării prin așchiere a pinguinului sinistru, zis și spaima copiilor. Atât s-a putut…
Cât despre nuanța unică, moștenită de la pinguin, atât timp cât cei de la Voroneț se mândresc cu unicitatea albastrului lor, noi ne mândrim cu al nostru. Suna rău să îl botezăm albastru de Ploieșteț, nu mergea nici de Bădeț sau Dobreț, nemaifiind de actualitate, așa că i-am zis albastru de Voloneț, că atât ne-a dus mintea.
Acum, după ce ne-am dovedit seriozitatea în aprecierea unei realizări remarcabile a actualei municipalități, bucuroși deopotrivă că ne putem încărca telefoanele și laptopurile la palmierul high-tech, nu la sediu unde chiar ne facturau ăștia fiecare kilowatt, avem câteva întrebări, rezultate din comunicatul oficial.
Precizăm că, așa cum ”calul de dar nu se caută la dinți”, nici ”palmierul din sponsorizare nu se caută la buget și nici la culoare”, însă am vrea să știm dacă următorii palmierii vor mai fi tot din sponsorizare sau chiar trebuie să ne scobim din bugetul local, cel la care nu se completează ci accesări de fonduri (pentru ironia asta ieftină cereți detalii de la Direcția de Relații Internaționale, condusă de același domn din cauza căruia s-au ratat fonduri importante pentru Ploiești și se vor mai rata).
O altă nedumerire ține de lucrările care așteaptă să fie făcute de ani buni în zona unde a apărut palmierul albastru, situația fiind la fel de ”albastră” cu gurile de canal neastupate și implicit periculoase, cu aleile măcinate de trecerea nemiloasă a timpului, timp în care este drept că salariile din administrația publică locală au tot fost încasate, ba chiar majorate consistent. Vă albăstriți la față, dacă vedeți cât se mai câștigă prin Primăria Ploiești. E drept că am tot scris despre asta, dar cine mai are timp să citească…
După deja celebra mochetă care imita gazonul artificial și care a pus Ploieștiul pe harta prostului (gust), după apariția pinguinului sinistru, dar de un albastru infinit (ca prostia), după vopsirea scărilor de la Sindicate în gri șobolaniu și, mai nou, după palmierul fotovoltaic cu leduri și porturi usb (ne bate tehnologia în cap!), după organizarea Festivalului Medieval, într-un oraș fără o tradiție medievală, ce să ne mai așteptăm să vedem la Ploiești? Poate un elefant roz, ca simbol al trecerii lui Mihai Viteazul pe aici? E drept că el trecuse călare pe cal, dar nu asta e relevant. Aici e despre simbolistică. La cât de mare a fost, merita să treacă pe un elefant. De ce unul roz? De ce nu? Unde i-o fi fost capul lui Mihai, că ulterior știm că a ajuns unde-i erau și picioarele?… Noi, în Ploiești, de ce judecăm cu picioarele?
… Si palmierul asta se toaleteaza „ca co”pacii din Mihai Bravu care stau sa cada pe masinile noastre? Il recomand ca supozitor primarului Volosevici si consilierilor sai senzationali!!!! Unu’ si unu’! Alesi pe spranceana!!! Ce dea prosti pe lumea asta! Scuze, in Ploiestiul asta!!!