Declarația ministrului Educației potrivit căreia profesorii sunt de vină pentru că elevii ies din școală analfabeți funcțional a stârnit revoltă în rândul cadrelor didactice. „Cum să scot o notă de 6 sau mai mult la bacalaureat, când predau unui elev care a luat 2 sau 3 la Evaluarea Națională? E un efort supraomenesc. Cu siguranță, această afirmație a fost făcută pentru a ni se închide gura și a renunța la protestele care au început încă din vară, pe 24 iulie, ca urmare a măsurilor din Legea Bolojan”, a transmis un profesor de la un liceu din Prahova.
Ministrul Educației a fost întrebat recent, în cadrul unui podcast, cât la sută din responsabilitatea pentru analfabetismul funcțional al elevilor o atribuie lipsei de pregătire a profesorilor.
„Nu vă supărați eu cred că… nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta este valabil și în preuniversitar, fără a-i scuti și pe cei din învățământul superior”, a fost declarația care a stârnit revoltă în rândul profesorilor.
Aceștia consideră că Daniel David ar trebui să privească realitatea din școli dincolo de birou și statistici
Vasile Androne predă, de 29 de ani, disciplina transporturi rutiere la o unitate de învățământ slab cotată din Prahova: Liceul Tehnologic Mecanic din Câmpina. O instituție care, în 2024, a avut 0 promovabilitate la bacalaureat, dar unde sunt admiși elevi care obțin la Evaluarea Națională medii de 2, 3 și 4.
În vară, spre exemplu, la acest liceu medie maximă obținută la examenul național de la sfârșitul clasei a VIII-a a fost 4.92, iar cea minimă 3.77.
„Ministrul, din punctul meu de vedere, a aruncat în spațiul public o afirmație care pune iarăși profesorii într-o lumină proastă. De ce spun asta? Fiindcă una este să lucrezi cu elevi de 8 sau 9 și cu totul altceva e să predai unor tineri care, la EN, au luat note minime. Pentru un dascăl înseamnă un efort supraomenesc să aducă astfel de copii la nota 6 la examenul de bacalaureat.
„Nu e vorba doar de ce vrea profesorul”
Aici nu este vorba de ce vrea profesorul, ci de o decalaj imens, acumulat pe parcursul anilor de școală, pe care noi încercăm să îl recuperăm în cei patru ani de liceu. Uneori reușim, alteori nu. Fiindcă mai intervin și alți factori cum ar fi mediul familial, ori implicarea și seriozitatea elevului.
Dacă familiei nu îi pasă, iar elevului nici atât, ce pot face eu, ca profesor, pentru a nu mai fi acuzat că din cauza mea, a noastră, avem atâția copii analfabeți funcțional. Acest lucru (n.red. analfabetismul funcțional) nu se tratează prin aruncarea vinei exclusiv pe umerii cadrelor didactice de la clasă, ci printr-un efort constant, care să includă resurse reale, programe adaptate nevoilor elevilor și, mai ales, o colaborare reală între școală, familie și toți factorii de decizie”, a precizat profesorul prahovean.
„Încearcă să ne determine să nu ne mai cerem drepturile”
Acesta a mai adăugat faptul că afirmațiile făcute de șeful de la Educație, dincolo de faptul că strică, din nou, imaginea profesorilor, printr-o simplificare pripită a problematicii analfabetismului funcțional, nu sunt altceva decât „o formă de a ne determina să nu ne mai cerem drepturile fiindcă suntem singurii de <vină> pentru toate carențele pe care le au azi elevii”.
