Șeful BCR scoate pistolul și îl îndreaptă către jurnalist, supărat că „a fost demascat”. Gazda show-ului TV este șocată, iar ziaristul stă împietrit pe scaun, cu arma îndreptată spre pieptul său. Imaginația privitorului este lăsată să proiecteze ce urmează. Jurnalistul victimă este Cătălin Tolontan, gazda show-ului TV este Mihai Gâdea, iar acțiunea se petrece, desigur, în studioul Sinteza Zilei.
„Tolontan l-a demascat. Manea a părăsit platoul după 12 minute”, „Șocant – CEO-ul Băncii Comerciale Române a smuls microfonul și a fugit din emisiune”, „Reacția șefului BCR în direct a șocat 2 milioane de români” sunt doar câteva dintre „titlurile” care descriu imagini de o emoție sau violență extremă care s-ar fi petrecut în studioul Antena 3 CNN.
Iată un alt scenariu alarmist și conspiraționist promovat cu sute de mii de euro lunar și care generează zeci de milioane de afișări ale imaginilor violente pe internetul de limbă română.
În cazurile prezentate anterior în cadrul campaniei noastre de public awareness privind pericolul reprezentat de reclamele la infracțiuni, eroi negativi fără știrea lor ai campaniilor publicitare de dezinformare erau guvernatorul BNR și șefii Raiffeisen și BT. Ei erau prezentați în contextul unor interacțiuni violente cu jurnaliști foarte cunoscuți, precum Mihai Gâdea, Cristian Tudor Popescu sau Adina Anghelescu.
În acest set de reclame, personajul principal negativ este Sergiu Manea, CEO al Băncii Comerciale Române (BCR), iar jurnalistul justițiar este Cătălin Tolontan. Gazda nu se schimbă, rămâne Mihai Gâdea.
La fel ca și în celelalte campanii derulate pe Facebook, și acestea sunt plătite și rulate de către firme plasate pe continente diferite, de pe conturi dintre cele mai diferite, unele cu bifă albastră.
Toate au în comun scenariul: interacțiuni violente între jurnaliști credibili și șefii Băncii Naționale și ai principalelor bănci din România. Unele dintre reclamele difuzate sub forma unor casete de publicitate contextuală au landing page/pagini de destinație site-uri clonă ale unor ziare cunoscute – Libertatea fiind cel mai folosit brand –, altele duc către site-uri legitime ale unor afaceri din HoReCa din Franța sau Italia.
Acesta este încă un detaliu care ne-a confirmat suspiciunea că noua campanie de dezinformare este dirijată de o singură entitate care țintește decredibilizarea sistemului bancar românesc și demonizarea conducătorilor acestuia prin repetarea mesajelor false.
Indiferent de continentul de pe care sunt lansate, de entitatea care le plătește sau de personajele pe care le folosesc în momentul lansării, setările miilor de reclame privind publicul țintă și orele de difuzare sunt similare. Adică urmăresc aceleași obiective, ceea ce arată o strategie unică.
Ele urmăresc doar afișarea repetată a mesajelor și a scenelor care creează și alimentează teoriile conspiraționiste și neîncrederea în bănci.
Până astăzi, nicio autoritate din România nu a reacționat public pentru sancționarea lor. Vom continua săptămâna viitoare cu noi exemple.
Acest articol face parte din campania de public awareness privind campaniile publicitare la infracțiuni pe internetul de limbă română, demarată de Observatorul Prahovean în anul 2024 și susținută de Asociația pentru Transparență în Comunitate.
