Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) este subiectul unor campanii de denigrare online foarte agresive care au fost lansate la mijlocul lunii februarie. În timpul documentării am numărat aproximativ 2.500 (două mii cinci sute!!!) de campanii de denigrare derulate de pe doar cinci conturi de Facebook. Dintre ele, 1.000 sunt derulate prin intermediul unui singur cont.
Anvergură
O estimare minimală ne arată că doar cele patru conturi au generat între 20.000.000 și 22.000.00 de afișări ale acestui tip de conținut și consumă peste 30.000 (trei zeci de mii de euro) pe lună.
Este de subliniat că acestea sunt doar cele descoperite de noi însă experiența ne arată că acest tip de campanii sunt derulate simultan prin intermediul a zeci sau sute de astfel de conturi de reclamă.
Și dacă ne rezumăm la zeci de conturi, valoarea sumei investite lunar depășește lejer 100.000 de euro care generează un număr impresionant de afișări.
De ce sunt importante afișările? Pentru că repetarea mesajului este garanția succesului unei astfel de campanii. Iar succesul se măsoară în pulverizarea imaginii și a încrederii.
Context
Campaniile se suprapun peste momentul începerii războiului din Iran, moment în care BNR a devenit unul dintre principalii piloni ai măsurilor de limitare a efectelor economice ale acestuia asupra românilor.
Pe platforma Facebook, campaniile documentate respectă rețeta folosită de rețele de publicitate contextuală recunoscute ca fiind coordonate de serviciile secrete rusești, despre care am scris în repetate rânduri.
Citește și: ”Ilie Bolojan își umple buzunarele cu bani în timp ce poporul flămânzește”. Nimănui nu-i pasă
Cu titlul senzaționaliste și folosind imagini deep fake, Mugur Isărescu este prezentat publicului în ipostaze dintre cele mai umilitoare și degradante. Așa cum puteți vedea din fotografiile care ilustrează textul, guvernatorul BNR este prezentat în cătușe, pe targă, căzut în platoul unei emisiuni de televiziune, ridicat cu forța de mascați din alt platou etc.
Campanie coordonată unitar
Totuși, am constatat ceva diferit la această campanie față de celelalte de același tip, despre care am mai scris. Cele mai multe dintre link-urile accesate de către noi nu te mai trimit că site-urile deja ”tradiționale” de înșelătorii financiare sau culegere ilegală de date personale.
Ele trimit vizitatorii către site-uri valide, legitime care nu au nicio legătură cu conținutul sau mesajele reclamelor.
Citește și: Cum influențează masele reclamele false din războiul hibrid
De asemenea, de remarcat mai este și faptul că, deși cele patru conturi pe care le-am monitorizat nu au aparent nicio legătură între ele, toate campaniile derulate de ele urmează același text, folosesc același tip de imagini și același tip de conținut alarmist.
Adică sunt coordonate dintr-un singur loc.
Întrebare pentru autorități: cine este beneficiarul?
Având în vedere acest lucru și bazându-ne pe experiențele anterioare cu reclamele contextuale care promovează nestingherite infracțiuni pe internetul de limbă română, nu exagerăm dacă spunem că Banca Națională și Mugur Isărescu sunt în centrul unei violente campanii de denigrare și dezinformare.
Frecvența și agresivitatea cu care sunt rulate pe Facebook imaginile denigratoare la adresa guvernatorului BNR, precum și faptul că plătitorii lor nu mai încearcă să obțină măcar date personale ale utilizatorilor ne arată că ele au ca obiectiv exclusiv erodarea încrederii și a imaginii acestuia și a instituției pe care o conduce.
În acest context, ne punem pe bună dreptate întrebarea: cine beneficiază de rezultatele investițiilor de zeci de mii de euro în mai puțin de o lună în această campanie?
Cine și de ce vrea să facă praf încrederea în una dintre cele mai importante instituții ale statului român?
În România sunt nu mai puțin de șapte instituții independente care ar trebui să poată răspunde la astfel de întrebări: Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), Poliția Română, Ministerul Finanțelor, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).
De remarcat că la fel ca și în alte zeci de situații pe care le relatăm începând din anul 2024, nu au nicio reacție de sancționare sau de limitare a fenomenului.
Sperăm să o facă (măcar) acum.
Acest articol face parte din campania de conștientizare a pericolului reprezentat de publicitatea contextuală care promovează narativ de tip război hibrid și infracțiuni pe internetul cu conținut în limba română, începută de Observatorul Prahovean în decembrie 2024, la inițiativa jurnalistului Mihai Nicolae.
Campanie realizată cu sprijinul Asociației pentru Transparență în Comunitate.
Stiu doar atat: fara Mugur Isarescu si echipa lui de la Banca Nationala, in toti anii de dupa `90, faceam credit ipotecar ca sa cumparam paine. Cu toate nazdravaniile comise de politicieni, B.N. a reusit sa tina leul pe loc.
sunt muscalii…dupa ce mancau crema de ghete si umblau cu manometre la gat in loc de ceasuri niste zeci de ani mai tarziu fac campanii pentru pacalin giorsescu si de genul asta de semanat panica si destabilizare.
Si totusi exista șapte instituții independente care sunt platite din bani publici sa rezolve problema.
Dupa IP, e chiar simplu.
Desi nu cred ca traficul a fost atat de mare si de impact iar ca sa evaluez asta ar trebui sa detin un cont si iricum sunt aberatii 99%.
Iar asocierea cu campaniile rusesti seamana cu cea folosita in alegerile cand Georgescu era protagonist dar acest aspect nu a fost rezoltat nici pana astazi de multele servicii de informatii, Parchete si alte institutii ale statului roman care se fac ca fac.
Neincrederea in autoritati e baza neincrederii in stat ca nu e capabil sa-si protejeze cetatenii si tot neincrederea in media face ca multi romani sa posteze sub pseudonim.
Desi in secunda 2 serviciile il stiu pe cetatean dupa IP si-l pune sub observatie.