Clujeanul Alec Bartos este cel care a machetat toate emisiunile filatelice legate de spațiul cosmic, emise de Poșta Română din 2007 și până în prezent. Observatorul Prahovean a stat de vorbă cu el despre pasiunea pentru timbre și simbolurile ascunse ale mărcilor poștale.
Din articol
Alec Bartos este președintele Comisiei de astrofilatelie al Federației Filatelice Române și membru cooptat al secțiunii de astrofilatelie a Federației Internaționale de Filatelie (FIP).
Cea mai recentă emisiune care îi poartă semnătura este Explorarea spațiului. Aceasta marchează împlinirea a 45 de ani de la primul zbor în spațiu al singurului cosmonaut român – Dumitru-Dorin Prunariu. Noua emisiune de mărci poștale dedicate spațiului cosmic au fost introduse în circulație de către Romfilatelia și Poșta Română joi, 14 mai 2026.
Am avut ocazia să călătoresc alături de clujean în trenul Leon, sau trenul „astronauților”, așa cum l-a botezat presa, în călătoria de vineri, 15 mai 2026. Astronauți internaționali, experți aerospațiali și invitați speciali au parcurs împreună cu Dumitru Prunariu, ruta București – Brașov și retur.
Simboluri ascunse în timbre – legătura de ceapă, sticla de coniac și aspiratorul
Machetatorul de timbre clujean ne-a dezvăluit câteva dintre simbolurile ascunse în cea mai recentă emisiune filatelică. La prima vedere, nu le distingi. Însă, dacă te uiți cu mare atenție, poți surprinde elemente ușor haioase și care fac și mai interesantă emisiunea.
Alec Bartos ne-a indicat legătura de ceapă, sticla de coniac Drobeta și un aspirator, toate schițate strategic în colița recentă.
Dumitru Prunariu a povestit de-a lungul timpului cum a ajuns să urce la bordul navei spațiale Soyuz-40 cu o legătură de ceapă. A făcut-o la rugămintea soției unui cosmonaut. Vladimir Kovalenok era cosmonaut rezident, stătea de șase luni de zile pe Stația Spațială. Acesta avea poftă de ceapă. Atunci soția sa i-a trimis o legătură în spațiu, prin intermediul astronautului român.
Legătura de ceapă apare așadar într-un colț al timbrului machetat de Alec Bartos și lansat recent.
Un alt simbol reprezentat de clujean este cel al sticlei de 200 ml de coniac Drobeta. Prunariu a recunoscut că a strecurat-o în bagaj, în 1981, pentru a le face o surpriză colegilor de misiune. Acesta a reprezentat un gest de curtoazie și un cadou tradițional de vizită pentru echipajul deja aflat pe stația orbitală.
Și încă un obiect, la care nu te-ai fi așteptat, mai apare pe aceste timbre. Este vorba despre un aspirator. Alec Bartos explică faptul că la bordul navelor spațiale există un aspirator folosit foarte des. El absoarbe particulele de praf și previne ca acestea să intre printre butoanele aflate la bordul navei spațiale. Pe atunci se foloseau aspiratoarele rusești „Raketa”.
Munceau, dar mai și glumeau în spațiu. Așa se face că astronauții se urcau adesea pe aspiratorul „Raketa” și pluteau pe el prin stația spațială. Și acest aspirator a fost surprins de machetatorul Alec Bartos.
Tot joi, 14 mai, Romfilatelia și Poșta Română au introdus în circulație și timbrul cu valoare nominală de 10 lei, denumit Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu – 100 de ani de la moartea fondatorului.
Alec Bartos a povestit cum a folosit o aplicație de pe internet, pentru a afla cum arăta cerul în data în care a murit amiralul Vasile Urseanu. Astfel că a surprins exact acea imagine pe timbru.
O altă marcă poștală lansată joi, 14 mai, a fost cea care suprinde „Prima navă spațială pe planeta Marte (Viking 1) – 50 de ani (timbrul cu valoarea nominală de 21 lei). Machetatorul clujean spune că aici a schițat subtil celebrul chip de pe Marte, pe care Viking 1 l-a fotografiat.
„La toate timbrele am lăsat ca un fel de „Easter egg”, o surpriză pe care să o poată descoperi iubitorii de timbre”, recunoaște Alec Bartos, într-o declarație pentru Observatorul Prahovean.
„Timbrul este o pânză de lucru foarte mică. Dar dacă reușești să faci compoziția să nu pară totuși aglomerată, deși sunt multe elemente, este un challenge”, mai adaugă clujeanul. El recunoaște că s-a folosit de AI, dar spune că trebuie să verifici cu mare atenție ceea ce îți oferă acesta. Inteligența artificială începe uneori să fabuleze, așa că trebuie să te lupți cu ea, mai adaugă Alec Bartos.
Timbrele schițate de Alec Bartos au ajuns pe Stația Spațială Internațională
În anul 2011, clujeanul a realizat machete pentru o emisiune specială de timbre, legată de aniversarea a 50 de ani de la zborul în cosmos al lui Iuri Gagarin şi 30 de ani de la zborul românului Dumitru Prunariu.
Bartos a machetat practic singurele timbre românești cu tematică spațială care au ajuns și au fost ștampilate în cosmos. El a povestit cum a ajuns plicul la echipajul Staţiei Spaţiale Internaţionale, cu timbre al căror design l-a realizat chiar el, în ediţie limitată, de 1.000 de bucăţi. Plicul a fost trimis de către cosmonautul Dumitru Prunariu, prin intermediul soţiei unui cosmonaut rus de pe Staţia Spaţială Internaţională, la aniversarea sa de 60 de ani, cu felicitări pentru membrii echipajului.
„Plicul a fost expediat din Brașov, de la Oficiul Poștal cel mai apropiat de locul unde s-a născut Prunariu, către „Oraşul Stelar” de lângă Moscova, centrul în care cosmonauţii ruşi se antrenează de zeci de ani. După doi ani, plicul a ajuns în Orașul Stelar, a fost îmbarcat pe o rachetă, semnat și ștampilat. S-a întors apoi după câțiva ani în România. Și este primul plic cu timbre cu cosmos, zburat în cosmos, la care avem dovadă”, a declarat Alec Bartos.
La Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” din București a avut loc sâmbătă, 16 mai 2026, vernisajul unei expoziții dedicate celor 45 de ani de la primul zbor al unui român în spațiu. Acolo poți admira, până în decembrie, o serie de obiecte de filatelie, medalistică și presă de epocă, legate de această misiune epocală, din colecția Alec Bartos. Aici se află expuse atât plicul cu timbre ajuns în spațiu, cât și unul dintre plicurile pe care Dumitru Prunariu l-ar fi avut cu el în misiunea din 1981.
De unde vine pasiunea lui Alec Bartos pentru timbre
Clujeanul povestește că încă de mic a iubit cosmosul. Când era la grădiniță a rugat-o pe mama sa să îi confecționeze un costum de astronaut. Tot atunci a desenat pe un plic o rachetă sub formă de creion şi un timbru, adresat mamei sale.
Povestește că tot atunci văzuse sau auzise de zborul lui Prunariu în spațiu, deci cosmonautul român este cel care „i-a aprins scanteia”. După 40 de ani Alec Bartos devine cel care sa i-a machetat timbrele, patchul din piept, grafica evenimentului de aniversare a 45 de ani
Alec Bartos a absolvit Universitatea de Arte şi Design din Cluj-Napoca, provenind dintr-o familie de artişti.
Treptat, a început să colecţioneze plicuri de corespondenţă, care au ajuns în cosmos, aceasta fiind o ramură a filateliei numită astrofilatelie.
De-a lungul timpului a primit numeroase distincții. Printre ele prima medalie de „Aur mare” primită de un astrofilatelist din România. Distincția a obținut-o la un concurs desfăşurat în Italia, unde a prezentat o colecţie de plicuri care au ajuns în spaţiul cosmic. Apoi a venit diploma «Best in class», la un concurs internaţional desfăşurat la Milano.
Ce mesaj le transmite Alec Bartos tinerilor pasionați de filatelie
Clujeanul îi îndeamnă pe tineri să se înscrie în cluburi sau grupuri, unde pot găsi alți pasionați, cu care își pot lărgi atât colecțiile, cât și cunoștințele, fără o cheltuială semnificativă.
„Nu în ultimul rând este chiar constructiv pentru tinerii din ziua de azi să studieze și să ia legătura cu specialiști atunci când au nevoie de consultanță”, mai spune Alec Bartos.
„Și musai, păstrați totul, nu aruncați la gunoi corespondența bunicilor găsită în pod, pentru că nu se știe niciodată unde se află un <cap de bour>”, încheie clujeanul.
