Denumirile străzilor din Ploiești: Cine a fost Bogdan Petriceicu Hașdeu

Continuăm seria materialelor informative privind denumirile străzilor din Ploiești. Astăzi, Bogdan Petriceicu Hașdeu. (VIDEO la finalul articolului)

Săptămâna trecută am aflat povestea lui Francis Iosif Rainer, considerat părintele antropologiei moderne din România, medic anatomist și profesor universitar, fondator al Institutului de Antropologie din București și soț al Martei Trancu-Rainer, prima femeie chirurg din România.

Citește și: Denumirile străzilor din Ploiești: Cine a fost prof. dr. Rainer

Azi vizităm strada adăpostită de castani, paralelă cu Bulevardul Independenței, Bogdan Petriceicu Hașdeu.

Bogdan Petriceicu Hașdeu, scriitor și filolog român, s-a născut în februarie 1838, în Basarabia, primind la naștere numele Tadeu Hîjdeu, provenind din familia de boieri Hîjdeu.

B.P. Hașdeu a fost crescut de mama sa vitregă, alături de tatăl său, Alexandru Hîjdeu, un mare istoric și publicist care a avut performanța de a învăța zeci de limbi străine. La rândul său, la doar unsprezece ani, Hașdeu vorbea latina și greaca veche.

A studiat la Harkov, ulterior slujind armata rusă ca ofițer, urmând ca după ce Basarabia a revenit Moldovei, acesta să se mute aici și să fie extrădat de ruși pierdându-și dreptul la moștenirea pe care o avea asupra moșiilor familie din partea rusească a Basarabiei.

În anul 1857 a fost numit membru al tribunalului din Cahul, dar a renunțat la acest post după 7 luni și s-a mutat la Iași devenind profesor de liceu și bibliotecar al Universității, contribuind cu o donație de peste 4000 de exemplare.

Hașdeu a început în 1886 lucrarea „Etymologicum Magnum Romaniae”, primul dicționar enciclopedic al limbii române, din care a publicat doar literele A și B. De asemenea, a lăsat în urmă studii remarcabile de filologie, istorie și critică literară.

În anul 1888, viața lui Hașdeu a avut parte de o schimbare tragică. Pierderea unicei sale fiice, Iulia Hașdeu, la rândul său o personalitate, considerată prima româncă aceeptată la Sorbona, la doar 16 ani, l-a determinat să înceapă practicarea spiritismului, toate experiențele scriindu-le în volumul ”Sic cogito”. În acest sens, a construit Castelul Iulia Hașdeu de la Câmpina.

În ultimii ani ai vieții, a stat izolat, găsindu-și refugiul în castelul din Câmpina și dedicându-se studiilor spiritiste. Starea lui de sănătate s-a degradat și surse istorice spun că o bronșită cronică, însoțită de complicații pulmonare, au făcut ca Bogdan Petriceicu Hașdeu să se stingă din viață la 69 de ani, în august 1907, la Câmpina.

Data viitoare când treci pe Strada Hașdeu, amintește-ți că în spatele numelui acestuia se află o poveste care a marcat cultura românească.

Lasă-ne în comentarii următoarea stradă pe care vrei să mergem