Sub forfota cotidiană a Halelor Centrale, în inima Ploieștiului, există există încă mărturii ale altor vremuri. În semiîntunericul subsolului, se mai pot vedea încă urmele unei epoci în care igiena era un lux, iar baia publică de la Halele Centrale reprezenta pentru mulți ploieșteni și prahoveni singura opțiune.
Din articol
Echipa Observatorului Prahovean a filmat, în exclusivitate, ceea ce a mai rămas din fosta baie publică aflată la subsolul Halelor Centrale din Ploiești, un loc despre care puțini ploieșteni mai știu că a existat. VIDEO la finalul articolului
Ce se ascunde sub monumentul istoric
Puțini știu că baia publică de la Halele Centrale a fost parte integrantă a proiectului grandios gândit de arhitectul Toma T. Socolescu, între 1930 și 1935.
Complexul, construit în stil neoromânesc, era gândit ca un centru comercial modern, care să ofere nu doar spații de vânzare, ci și servicii pentru comunitate.
Baia publică din subsol era o astfel de facilitate, o componentă socială necesară a unui oraș în plină dezvoltare. Din acea perioadă datează și cazanele masive care încă pot fi văzute în camerele tehnice, uriașe construcții metalice care asigurau alimentarea cu apă caldă a băii.
Locul unde se spăla orașul
Pe ușa de lemn de la intrare se mai distinge și astăzi o plăcuță veche, simplă, pe care scrie „BAIE”.
În spatele acesteia, timpul pare să se fi oprit: cabinele de duș sunt încă la locul lor, instalațiile vechi mai atârnă de pereți, iar în sala de saună se mai păstrează băncile din lemn, pe care cândva oamenii se relaxau după o zi grea de muncă.
În anii ’80, Ploieștiul avea două băi comunale: cea de pe Romană și cea de la Halele Centrale. Ultima a funcționat până în anul 2008, când, din motive administrative și de siguranță, a fost închisă.
Pentru mulți oameni, mai ales din satele din jurul orașului, baia de la Halele Centrale era singurul loc unde puteau face o baie caldă și o saună adevărată.
„Veneau aici ploieșteni, dar și prahoveni din satele apropiate. Costurile erau modice. Casierul îți dădea la intrare săpun și prosop, iar lumea aștepta răbdătoare la rând”, își amintesc cei care au prins acele vremuri.
Se spune chiar că, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, soldați germani care staționau în Ploiești veneau să facă baie aici.
Într-o altă zonă a subsolului Helelor, se află și astăzi vechile cazane, adevărate piese de patrimoniu industrial. Sunt încă intacte, în ciuda trecerii anilor, însă nu mai funcționează de mulți ani, fiind în conservare.
O filă de istorie sub picioarele ploieștenilor
Astăzi, puțini trecători bănuiesc că sub Halele Centrale, unul dintre simbolurile Ploieștiului, se ascunde un loc care a servit, timp de aproape opt decenii, nevoilor celor simpli.
Baia publică de la Halele Centrale nu a fost doar un spațiu de igienă, ci și un loc de întâlnire, de povești și de comunitate.
O filă de patrimoniu urban, uitată, dar care merită redescoperită.
