De Ziua Copilului, statisticile oficiale aduc cifre îngrijorătoare: România are astăzi cu aproape 900.000 de copii mai puțin decât acum 20 de ani, iar în 2025 s-au înregistrat cele mai puține nașteri din ultimul secol. În Prahova, bilanțul demografic al anului trecut arată un deficit natural de peste 5.300 de persoane.
Din articol
Cel mai mic număr de nașteri din 1930 încoace
În 2025, în România s-au născut 145.730 de copii. Aceste cifre reprezintă cel mai mic număr de născuți-vii înregistrat din 1930 până în prezent, cu excepția perioadei 1941-1945 pentru care datele nu sunt disponibile. Față de acum zece ani, cifra a scăzut cu aproape 64.000 de nașteri — echivalentul a unui întreg județ mic care dispare din statistici în decurs de un deceniu.
Rata natalității a coborât la 6,7 născuți-vii la 1.000 de locuitori, de la 9,4 la mie cât era în 2016. Cele mai ridicate rate ale natalității s-au înregistrat în regiunile Nord-Vest (7,7‰) și Centru (7,3‰), în timp ce cele mai scăzute valori au fost consemnate în Sud-Est (6,0‰) și Sud-Vest Oltenia (5,9‰) — regiuni afectate puternic și de emigrație.
Rata fertilității a ajuns la 29,7 născuți-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă (15-49 ani), față de 37,5 în urmă cu un deceniu. Scăderea nu vine doar din mai puținele sarcini duse la termen pe teritoriul țării: numărul copiilor născuți în străinătate de mame cu domiciliul în România s-a redus și el dramatic, de la 31,2 mii în 2016 la 11,5 mii în 2025.
Prahova, un județ care se golește
Tabloul național se reflectă dureros și în Prahova. Potrivit datelor INS, de-a lungul anului 2025 s-au născut în județ 4.322 de copii, în timp ce au decedat 9.602 de persoane. Acest lucru înseamnă un deficit natural de aproape 5.300 de suflete într-un singur an.
Altfel spus, județul a pierdut, în 12 luni, o populație echivalentă cu un oraș mic de pe harta Prahovei. Iar tendința nu se oprește: din ianuarie 2025 până în martie 2026, deficitul natural cumulat al județului a depășit 7.000 de persoane.
La nivel local, Ploieștiul rămâne municipiul cu cele mai multe nașteri din județ, 1.070 de copii înregistrați, urmat de Mizil (142), Câmpina (138) și Târgșoru Vechi (104). La polul opus, comune precum Salcia, Tătaru, Jugureni și Lapoș au înregistrat doar câte 2-5 nașteri pe an, semn că depopularea rurală a intrat deja în faza critică.
O veste mai bună: mortalitatea infantilă, sub media națională
Nu toate cifrele sunt sumbre. La nivel național, rata mortalității infantile a fost în 2025 de 5,5 decese la 1.000 de născuți-vii, o ușoară ameliorare față de anii anteriori, după o perioadă de creștere îngrijorătoare. Totuși, România se situează în continuare la aproape dublul mediei Uniunii Europene (estimată la 3,3‰), ceea ce arată că mai este drum lung până la standardele europene.
În Prahova, indicatorul s-a situat la 5,7‰ în 2024, sub media națională de atunci (6,6‰), ceea ce plasează județul pe o poziție mai bună decât multe alte județe din țară. Specialiștii explică diferențele regionale prin dotarea maternităților, accesul gravidelor la servicii medicale specializate și distanța față de unitățile de profil.
Rata mortalității copiilor sub 5 ani a fost în 2025 de 6,8 decese la 1.000 de născuți-vii, în scădere față de 8,0‰ cât se înregistra în 2016, ceea ce reprezintă un progres real în cei zece ani de monitorizare.
Trei milioane șase sute de mii de copii în România
La 1 ianuarie 2026, numărul copiilor sub 18 ani cu domiciliul în România era de 3,67 milioane — cu aproape 887.000 mai puțin decât acum douăzeci de ani, când indicatorul depășea 4,55 milioane. Ponderea minorilor în totalul populației a coborât la 17%, nivel minim istoric. Reducerea natalității și emigrația au contribuit deopotrivă la această evoluție. Dintre minori, băieții sunt ușor majoritari: 51,4%, respectiv un raport de 1.058 de băieți la 1.000 de fete.
Un indicator care a înregistrat totuși progres real: numărul nașterilor la mame minore a scăzut de la circa 9.700 în 2016 la 6.000 în 2025. Adicăo reducere de aproape 40% în zece ani. Fenomenul rămâne îngrijorător, mai ales în mediul rural, dar tendința descendentă susținută este un semnal pozitiv.
La școală, tot mai puțini elevi, dar abandonul scade
La începutul anului școlar 2025-2026, în unitățile de învățământ preuniversitar erau înscriși 2,94 milioane de copii și elevi, dintr-un total de 3,52 milioane cuprinși în sistemul educațional în sens larg (inclusiv învățământul superior). Rețeaua școlară cuprinde 6.600 de unități educaționale independente și 17.400 de structuri arondate, deservite de aproape 220.000 de cadre didactice.
Gradul de cuprindere în învățământ a populației de vârstă școlară a ajuns la 72,4%, un nivel care lasă totuși aproape 28% dintre copiii de vârstă școlară în afara sistemului, cel puțin formal.
Vestea bună vine din evoluția abandonului școlar: începând cu anul 2021-2022, rata abandonului a scăzut continuu, ajungând la 0,9% în primar și gimnaziu și la 0,7% în liceal și profesional, cele mai mici valori înregistrate în ultimul deceniu.
Rata de absolvire a gimnaziului a fost în 2024-2025 de 76,3% din populația rezidentă de 15 ani, în scădere față de 84% cât se înregistra în 2015-2016. Aici se ridică semne de întrebare despre ce se întâmplă cu aproape un sfert dintre adolescenți după încheierea ciclului gimnazial. La liceu, rata de absolvire a fost de 56,8%, cu fetele depășind băieții: 59,6% față de valorile masculine.
Cine studiază ce și în ce limbă
Dintre elevii din preuniversitar, 94,1% studiază în limba română, 5% în limba maghiară, 0,7% în limba germană și 0,2% în alte limbi: engleză, italiană, ucraineană, franceză, rromanes, slovacă, sârbă, cehă și croată.
La prima limbă modernă, engleza domină categoric: 72,7% dintre elevi o studiază ca primă limbă modernă, față de 5,8% pentru franceză și 1,2% pentru germană. A doua limbă modernă este studiată de 46,6% dintre elevi, iar o a treia limbă — de doar 0,3%.
Distribuția pe sexe în liceu relevă tendințe clare: fetele domină la liceele pedagogice (91,8%), artistice (71,5%) și la filiera teoretică-uman (62%), în timp ce băieții sunt majoritari la liceele tehnice (67%), sportive (73%) și militare (68,6%). La profilul real, distribuția este aproape egală.
Promovabilitatea în învățământul preuniversitar a rămas ridicată în anul școlar 2024-2025: 98,7% în primar, 96% în gimnaziu și 96,7% în liceal. Cel mai scăzut nivel de promovabilitate se înregistrează în învățământul profesional, 87,1%, în ușoară creștere față de anii anteriori.
Copiii de azi, pe telefon mai mult decât în clasă
Aproape toți copiii de 16-17 ani (97,79%) au accesat internetul în ultimele trei luni ale anului 2025, iar cei care intră online zilnic reprezintă 99,89%, practic, toți. Rețelele de socializare sunt activitatea online nr. 1 (96,62%), urmate de apelurile vocale sau video (92,59%) și mesageria instant (86,39%). E-mailul este folosit de 66,73% dintre tineri.
Îngrijorătoare rămâne prăpastia dintre utilizarea comunicațională și cea educațională a internetului: cursurile online sunt accesate de doar 32,36% dintre tineri, materialele de învățare online de 29,73%, iar activitățile de învățare propriu-zise de 39,04%. Internetul e folosit masiv, dar mai ales pentru socializare, nu pentru educație.
Sărăcia la copii — în scădere, dar încă ridicată
Rata sărăciei în rândul minorilor a scăzut de la 38,1% în 2015 la 26,2% în 2024 — o ameliorare reală, dar care lasă în continuare peste un sfert dintre copiii României sub pragul sărăciei. Aceasta este cea mai ridicată rată a sărăciei din toate categoriile de vârstă, semn că politicile de protecție socială nu reușesc încă să compenseze dezavantajele cu care pornesc în viață mulți copii din România.
În ceea ce privește sistemul de protecție, numărul copiilor aflați în îngrijire specială a scăzut de la 57.279 în 2015 la 35.912 în 2024 — o reducere de 37,3%, ca efect al politicilor de dezinstituționalizare și reintegrare în familie. Dintre cei 35.912 copii, 9.579 se aflau în servicii rezidențiale și 26.333 în servicii de tip familial (plasament). În 2024, 1.207 copii au fost adoptați definitiv: 1.202 prin adopții naționale și 5 prin adopții internaționale.
Raportul INS a fost dat publicității vineri, 29 mai 2026, ca un avertisment cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului.
