Produsele naturale sunt net superioare calitativ celor din comerț, fabricate industrial și cu fel de fel de aditivi. Lactatele și brânzeturile din comerț scad calitativ și nutritiv de la an la an iar oamenii încep, încet-încet să se orienteze spre lucruri de calitate, poate mai scăzute din punct de vedere cantitativ, deoarece nu sunt la prețuri de magazin, dar mai de calitate, și mai sănătoase în primul rând.
UPDATE 22 ianuarie 2025: Fermele Cojocaru din Prahova, distruse într-un incendiu
Vedeți la finalul textului materialul VIDEO cu imagini de la ferma de capre de la Balta Doamnei.
În Prahova, în comuna Balta Doamnei, satul lacul Turcului, se află Fermele Cojocaru, în cadrul cărora, Ovidiu Cojocaru produce artizanal brânzeturi maturate, după rețete atât românești cât și străine, care rivalizează cu brânzeturile nobile din vestul Europei. Și toate sunt din lapte de capră!
Are 250 de capre în total iar la muls cam 130-140, producând artizanal astfel patru – cinci tipuri de brânză. „250 de capre, 250 de probleme…”, spune râzând fermierul, care este însă tare mândru de ferma lui. Și are și de ce…
Am ajuns într-o sâmbătă dimineață la ferma de capre, tocmai când Ovidiu Cojocaru pusese laptele, proaspăt muls la prima oră, la încălzit pentru a face brânza. Eram pregătită psihic (sau cel puțin așa credeam) pentru a fi izbită de mirosul pe care, încă din copilărie îl asociam cu laptele de capră. La intrare am fost de-a dreptul surprinsă să constat că nu „pute”, așa cum știam eu că miroase „la capre”.
Bineînțeles că am întrebat de ce nu am fost izbiți de mirosul greu de lapte de capră. „Dar laptele de capră nu miroase a nimic…”, ne-a spus domnul Cojocaru și ne-a dat, din cazanul în care tocmai pusese laptele la încălzit, câte un păhărel să gustăm. Am vrut să refuz politicos dar… aș fi greșit. Surprinzător dar nu mirosea a nimic!
Tot fermierul ne-a explicat faptul că mirosul pe care noi îl asociam cu laptele de capră era cauzat de faptul că laptele de capră este mult mai sensibil decât laptele altor animale „și împrumută mirosurile, pur și simplu, din aer”. În plus este mai acid decât celelalte, ceea ce îl face să se altereze mai repede.
Igiena mulsului, esențială pentru un lapte curat
„Noi aici, la fermă, avem igiena mulsului, igiena aparatului… (…) Laptele miroase dacă intră în contact cu aerul, cu alte bacterii, dar el, în sine, nu miroase a nimic!”, mai spune fermierul.
Igiena strictă a laptelui contează mult la eliminarea mirosului pe care oamenii sunt obișnuiți să-l asocieze cu laptele de capră. Înainte de a intra la sala de muls, caprele sunt spălate cu apă și săpun, îndepărtându-se astfel impuritățile mari pe care animalele le au.
Apoi ugerul este spălat cu o soluție alimentară pentru a îndepărta și impuritățile mici, pentru a elimina absolut tot.
De la sala de muls, laptele intră direct într-o instalație, care, cu ajutorul unei pompe, îl duce direct într-un cazan. Astfel nu intră deloc în contact cu aerul. Separat, după fiecare muls, instalația se curăță riguros, îndepărtându-se astfel orice rest care ar putea altera produsul final. În plus, instalația are filtre, de unică folosință, care se schimbă „la fiecare mulsoare”.
Citește și: Povestea Atelierului Miideculori, înființat de două fete curajoase, care și-au dorit să facă în viață ce le place: obiecte cu suflet
Astfel, laptele de capră, și produsele finale, nu au acel miros greu, asociat de obicei cu laptele și brânzeturile de capră.
La finalul mulsului, ugerul caprelor este spălat din nou, cu o altă soluție, care închide orificiile acestuia pentru a împiedica pătrunderea mizeriei, atunci când animalele de află în grajd. „Astfel nu intră nimic pe canale”, explică fermierul.
În perioadele în care caprele produc lapte, la Fermele Cojocaru de procesează cam 250-300 litri de lapte pe zi. Puțin pentru producție „industrială” dar suficient cât familia Cojocaru, Ovidiu și Gabriela, să producă brânza după care vin oameni de peste tot să o cumpere. „Noi facem totul manual, nu facem nimic folosind nu știu ce utilaje…”, spune fermierul în timp ce verifică laptele din cazan cu termometrul.
Și-au achiziționat totuși o „vană” care încălzește electric laptele, prin intermediul apei aflată în pereții dubli ai cazanului și a cărei temperatură este afișată electronic. „Fiecare tip de brânzet se face la o temperatură diferită”, explică el, și, din acest motiv, are nevoie să știe care este temperatura exactă laptelui.
Brânzeturile maturate sunt deliciile gastronomice ale Fermelor Cojocaru
„Fac brânzeturi maturate, aici intrând cașcavalul, o rețetă italienească de brânză, care se numește caciotta, o rețetă englezească, ce se numește cheddar, fac telemea maturată sau semi-maturată, fac cremă de brânză, fac brânză de burduf, fac iaurt… toate numai și numai din lapte de capră”, explică Ovidiu Cojocaru.
Brânzeturile maturate, pentru a simți adevărata lor savoare, trebuie consumate la temperatura camerei, nu când sunt abia scoase din frigider, dezvăluie fermierul. Cașcavalul „împăturit”, în straturi, este o rețetă care se face la Fermele Cojocaru și care este copiată după rețetele din zona Sibiului, și are o textură aparte, fiind deosebit de apreciat de oricine îl gustă.
„Mă rog la Dumnezeu să iasă ceva bun, ca oamenii să consume cu plăcere, pentru sănătate… (…) Tot ceea ce fac, fac cu dragoste pentru sănătatea oamenilor. Vreau să-mi aduc aportul la starea de sănătate a oamenilor, care este deosebit de precară… și asta se vede…”, mai spune domnul Cojocaru.
Citește și: Povestea Fermei de Măgărițe Prahova, o afacere de familie pornită în pandemie, care livrează lapte de măgăriță de cea mai înaltă calitate
Fiecare bucată de brânză pusă la maturat, este îmbrăcată în șapte – opt straturi de tifon, fiecare strat uns la rândul lui cu untură de rață „De ce? Pentru că mucegaiul care se formează rămâne astfel în tifon, nu se duce în brânză”, explică antreprenorul. Brânzeturile stau astfel la maturat, în funcție de tipul lor, între o lună și șase luni
Caciotta, maturată jumătate de an de zile în vin din podgoriile de la Dealu Mare, este un produs marca Fermele Cojocaru care se bucură de mare succes în rândul clienților. De asemenea, vin oamenii să cumpere urdă cu mărar sau o cremă asemănătoare brânzei Almette de pe piață, frecată cu ceapă, usturoi și pătrunjel, dar și iaurt și cașcaval.
„Oamenii nu știu să mănânce. Pentru oameni brânza e toată o brânză, și atât… Telemeaua proaspătă nu e telemea, e o brânză nedesăvârșită. Adevărul ei gust și valoarea ei constă în maturarea asta, de trei luni de zile, atunci se petrec niște reacții fizico-chimice în interiorul ei…”, este de părere Ovidiu Cojocaru. El mai consideră că și brânza este vie, ea lucrând, transformându-se, în înteriorul ei petrecându-se procese determinate de micro-organizemele vii, bacteriile bune, pe care le conține. Ceea ce o face să fie „vie”.
Povestea Fermelor Cojocaru: Lapte de capră de cea mai bună calitate
Prima capră a cumpărat-o în 2011, după cum el însuși povestește. A început inițial cu o fermă în județul Ialomița, la peste 80 de kilometri de casă. Naveta era dificilă. A încercat să închirieze un spațiu pentru vânzarea laptelui la Carrefour Militari, la București, un dozator de lapte… Dar nu a avut succes. Ideile preconcepute ale oamenilor, cu privire la gustul și mirosul laptelui de capră, l-a făcut ca, de multe ori, să se întoarcă cu laptele acasă de la magazin. „Oamenii erau atât de avizi să cumpere, că trebuia, de multe ori, să mă întorc cu laptele înapoi”, povestește cu amar Ovidiu Cojocaru, despre începuturile afacerii.
Locul de la Balta Doamnei, unde se află în prezent ferma, l-a găsit printr-o întâmplare, în anul 2014. „Cu ajutorul lui Dumnezeu”, crede fermierul. Cu un preț modic a achiziționat terenul pe care se află acum ferma și care permite mult mai mult decât este în prezent.
Cu timpul, Ovidiu și Gabriela doresc să se dezvolte și mai mult și să contribuie și ei la educarea românilor din punct de vedere al sănătății gastronomice.
Tot ceea ce face în prezent face ca autodidact, nu are școală ca fermier. Studiază, citește, se uită, stă de vorbă cu oameni din domeniu. Astfel, a reușit să pună bazele a ceea ce este acum „Fermele Cojocaru”, un business care are ca scop principal educarea românilor în privința alimentației sănătoase.
Citește și: Cum a ajuns Stelian Muscalu de la analist financiar la Digi24, la proprietar de tavernă în Thassos
Ovidiu spune că ar fi foarte bucuros dacă ar veni grupuri de tineri, de copii, cărora să le explice exact ce înseamnă caprele și care sunt beneficiile laptelui de capră astfel ca, aceștia, să nu mai aibă ideile preconcepute ale părinților lor și să învețe, încă de mici, ce înseamnă o alimentație cu adevărat sănătoasă.
Primește la ferma lui pe oricine îl contactează și se arată interesat. Mulți oameni vin la el direct să-și ia produsele și, odată ce au încercat brânzeturile lui din lapte de capră, revin mereu.
Producătorii artizanali, așa cum este Ovidiu Cojocaru, sunt adevărate valori, nedescoperite încă, ale țării. Aceștia, prin munca și produsele lor contribuie la starea de bine a oamenilor care știu și înțeleg faptul că alimentația naturală joacă un rol deosebit în menținerea sănătății pe termen lung.
Acest articol nu este unul sponsorizat sau susținut de Fermele Cojocaru, și nu există un contract comercial pentru publicarea lui.