Pe 2 decembrie, în 1864, Alexandru Ioan Cuza a promulgat Codul penal român (intrat în vigoare la 1 mai 1865), alcătuit după modelul Codului penal francez (din 1810) şi a Codului prusian (din 1851), avînd la bază şi unele legi penale autohtone.
Codul lui Cuza a fost primul Cod Penal din România. Care erau prevederile acestuia în cazurile de corupție: Pedeapsa maximă a închisorii pentru funcționari, iar judecătorii corupți primeau închisoare pe viață.
Codul penal prevedea sancțiuni aspre pentru funcționarii dovediți corupți care își pierdeau funcția pentru tot restul vieții, primeau pedeapsa cu închisoarea (cu executare…), dar își pierdeau și dreptul la pensie. Banii sau bunurile furate mergeau direct către spitale și casele de binefacere.
Funcționarii publici care urmăreau interesul personal în funcțiile pe care le ocupau fie direct, fie prin persoane interpuse erau pedepsiți cu închisoare de până la doi ani și, în plus, nu mai putea ocupa vreodată funcții publice. Judecătorii corupți primeau închisoare pe viață.
Codul Cuza consacra principiul legalității incriminării și a pedepsei, egalitatea în fața legii penale, umanizarea pedepselor, nu prevedea pedeapsa cu moartea, ci munca silnică pe viață. Infracțiunile erau clasificate în trei categorii: crime, delicte și contravenții.
2 decembrie -evenimente și personalități
1845 – A luat fiinţă, la Paris, „Societatea studenţilor români”, în frunte cu Ion Ghica, C.A. Rosetti şi Scarlat Vârnav. Societatea a înfiinţat o bibliotecă românească şi a militat pentru unitatea politică a ţărilor române.
1848 – Are loc încoronarea lui Franz Josef I de Habsburg de Habsurg, împărat al Austriei și rege al Ungariei din 1867.
1849 – Se constituie la Paris, Franţa „Asociaţia română pentru conducerea emigraţiei”, condusă de un comitet format din Ion Ghica, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu, C.A.Rosseti şi Dumitru C.Brătianu.
1851 – Preşedintele francez Louis-Napoleon Bonaparte, nepotul împăratului Napoleon I, răstoarnă printr-o lovitură de stat cea de-a doua republică, primind titlul de „principe-președinte” și puteri dictatoriale. Exact după un an de la lovitura sa de stat, pe data de 2 decembrie 1852, Louis Bonaparte Napoleon a fost uns, împărat al francezilor, sub numele de Napoleon al III-lea. Învestirea sa fusese validată de un plebiscit.
1854 – Se semneză la Viena, un tratat de alianţă anglo-franco-austriac împotriva Rusiei care prevedea, printre altele, obligaţia Austriei de a apăra Principatele (care fuseseră ocupate de austrieci din aprilie) împotriva unei eventuale invazii a trupelor ruseşti.
1854 – Începe construcţia liniilor de telegraf electric Bucureşti-Giurgiu-Rusciuk (Ruse), Bucureşti-Ploieşti-Braşov, Timişoara-Braşov şi Timişoara-Lugoj-Orşova, făcîndu-se astfel legătura între liniile telegrafice din Principate şi cele din Transilvania.
1861 – Poarta otomană a admis (20 noiembrie pe stil vechi), unirea administrativă şi politică a Principatelor române, printr-un firman însoţit de o notă restrictivă, ca aceasta să înceteze la sfîrşitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. In anul 1862, pe 22 ianuarie, cu ajutorul unioniştilor din cele doua principate, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizand unirea politica odata cu formarea primului guvern unitar al României.
1864 – Alexandru Ioan Cuza a promulgat Codul penal român (intrat în vigoare la 1 mai 1865), alcătuit după modelul Codului penal francez (din 1810) şi a Codului prusian (din 1851), avînd la bază şi unele legi penale autohtone.
1901 – A apărut la Bucureşti revista literară „Sămănătorul” sub conducerea lui George Coşbuc şi Al. Vlahuţă.
1901 – King Camp Gillette a inventat primul aparat de ras de siguranță cu lama care îi poartă numele.
1915 – Albert Einstein a publicat Teoria relativității generale. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1915. Ea constituie descrierea gravitației în fizica modernă, unifică teoria relativității restrânse cu legea gravitației universale a lui Newton, și descrie gravitația ca o proprietate a geometriei spațiului și timpului (spațiu-timp).
1917 – Sfatul Tarii, organ reprezentativ al populației din fosta gubernie rusa Basarabia, ales în octombrie-noiembrie 1917, odată cu începuturile revolutiei ruse din luna februarie a aceluiași an și cu dezintegrarea puterii politice a Imperiului Rus, a proclamat Republica Democratică Moldovenească.
1918 – Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria – În sala Tribunalului din Alba Iulia a avut loc o ședință a Marelui Sfat Național în care, printre altele, s-a decis componența conducerii Marelui Sfat Național, componența delegației care urmau să prezinte regelui și guvernului României hotărârile Adunării Naționale și s-a luat decizia înființării a unui comitet executiv din rândurile Marelui Sfat cu activitate permanentă care urma să conducă afacerile curente ale Transilvaniei.
1935 – S-a născut Nicolae Labiş, poet-simbol al anilor 50, numit de criticul Eugen Simion „buzduganul unei generaţii” (volumele “Primele iubiri”, “Moartea căprioarei”, “Sunt spiritul adâncurilor”);
1942 – La Universitatea din Chicago a fost efectuată prima explozie nucleară în lanţ controlată.
1946 – S-a născut Gianni Versace, unul dintre cei mai apreciaţi creatori italo-americani de modă. A fost asasinat la 14 iulie 1997.
1950 – Pianistul roman Dinu Lipatti s-a stins din viață la vârsta de 33 de ani. Născut în București, pe 19 martie 1917, Lipatti a crescut într-o familie cu tradiție muzicală, părinții săi cântând la vioară și pian. În plus, Dinu Lipatti l-a avut ca naș de botez pe celebrul violonist George Enescu.
1976 – Fidel Castro devine preşedinte al Cubei, în locul Osvaldo Dorticós Torrado.
1982 – La Clinica Universitatii Utah, Barney Clark devine prima persoană căreia i s-a implantat o inimă artificială permanentă.
1984 – Nicolae Ceaușescu a dispus demolarea Mănăstirii Văcăreşti.
Mănăstirea Văcărești, cunoscută și ca Închisoarea Văcărești, a fost un ansamblu arhitectonic construit între 1716-1736 în stil brâncovenesc, unul din cele mai valoroase monumente istorice din București, demolat în anul 1986 din ordinul lui Nicolae Ceaușescu.
Pe 2 decembrie 1984, șantierul a fost vizitat de Nicolae și Elena Ceaușescu, însoțiți de Patriarhul Iustin Moisescu. Ceaușescu i-a propus Patriarhului să facă în Mănăstirea Văcărești, Institutul Teologic pentru care există bani de la ONU. Patriarhul a refuzat să ia localul în primire până nu este complet renovat, deoarece se temea ca Ceaușescu să nu dispună mutarea sediul Patriarhiei la Văcărești.
Atunci Nicolae Ceaușescu a dispus demolarea mănăstirii. Deși mai mulți intelectuali, Constantin Noica, Geo Bogza, Mihail Șora, Dan Nasta, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Răzvan Theodorescu, Dinu C. Giurescu, Grigore Ionescu și Peter Derer au semnat un memoriu pentru salvarea mănăstirii, demolarea acesteia a început în toamna anului 1985.
1998 – A murit Părintele Arhimandrit Ilie Cleopa, teolog şi duhovnic la Mănăstirea Sihăstria;