După ce ieri am publicat prima parte din serialul PRAHOVA ŞI DENUMIRILE LOCALITĂŢILOR, astăzi continuăm să vă prezentăm cum au apărut pe hartă și alte localități. Și, pentru că Prahova se află într-o zonă viticolă, unde vinul era consumat în cantități impresionante și în vremuri de demult, am putea avea o explicație a unor nume de localități de-a dreptul bizare, cum ar fi Ceptura.
Astfel, Ceptura vine de la "tura"ce o făceau bărbații noapte de noapte la cepul butoiului (în acele vremuri vinul se vindea la drumul mare, din butoaie)
Valea Călugărească, Dealu Mare, Urlați Ceptura sunt localități care au o toponimie care au legătură evidentă cu activitatea viticolă. Valea Calugareasca își trage numele de la o cramă din secolul al XIV-lea, care a a aparținut unor calugari;
Despre Urlați – Nicolae Iorga noteaza că-si trage numele tot de la vin, mai precis de la continuarea efectelor lui, de la starea rezultată consumului de vin – "un urlet de bucurie", conform prahova-wine.ro. Legat de numele localității Urlați, există și explicații științifice. În apropierea orașului se află râul Cricovul Sărat, iar urlați să fie doar o traducere din limba slavonă a cuvântului krik ce înseamnă urlet, strigăt, astfel, numele localității să fi fost preluat de la numele apei. Există și varianta că "uralt" este cuvânt nemțesc ce s-a transformat în Urlați, semnificația lui fiind "lucru prea vechi", conform Wikipedia.
SLANIC
Slaniku din slavonă care înseamnă târg de sare. Și dacă tot suntem la capitolul sare putem menționa că localitatea Telega își trage numele tot de la această îndeletnicire: telega, în limba slavona, teleagă în română, înseamnă căruță mai mică, acesta fiind utilajul folosit de localnici pentru transportul bulgărilor de sare.
Băicoi
Numele localității se pare că derivă din Bai (de la Baiu, un cioban coborât din Munții Baiului, aflați puțin mai la nord de Băicoi – probabil primul locuitor al satului) și köy (care în limba turcă înseamnă sat). Toponimul Băicoi poate avea deci semnificația „satul lui Baiu". Baiu (ulterior Baicu) a fost familia care a stăpânit cea mai mare parte a vetrei satului.
Brebu
Subpozitia cea mai acceptata in legatura cu originea denumirii comunei este aceea ca vine de la BREB (Castor) rozator care traia odinioara in tara noastra si care a trait pana acum 80-90 ani si in Brebu, lucru confirmat de batranii satului, dar și de istorici, printe care si Nicolae Iorga, care nu exclude insa ipoteza unui stramos care a intemeiat satul care mai tarziu i-a preluat numele. A doua supozitie este aceea ca numele vine de la florile brebenel sau de la beaban.
zuga
Prima denumire a localităţii a fost Între Prahove şi se referă la locul unde se varsă pârâul Azuga în râul Prahova. În 1881, numele aşezării a fost schimbat în Azuga. Se pare că numele provine din latinescul ad-juga şi se traduce prin În jugul muntelui. , conform înbucegi.ro
Breaza
Numele acestei localități se învârte în jurulul unei legende în centrul căreia se află o ciobăniță cu păr negru și cu o șuviță albă. (conform DEX, breaz înseamnă cu o pată albă în frunte sau cu o dungă albă pe bot – legat de animale). Totuși, toponimicul este de origine slavă, însemnând „mesteacăn" sau „pădure de mesteceni"
Mizil
În secolul al XVIII-lea a început sa funcționeze aici o stație a poştei de cai („menzil"), de la care provine numele actual al localității.
