Marți 9 decembrie 2025, pe dealurile Tohani, la Ferma Dacilor, a avut loc un eveniment special care reprezintă un pas mare pe care România îl face spre înțelegerea importanței alimentației sănătoase. Comunitatea Slow Food Prahova a adunat în același loc oameni din șase județe, Prahova, Brașov, Buzău, Brăila, Dâmbovița și Constanța, care s-au întâlnit pentru a împărtăși informație, pentru a educa și pentru a crea punți între cei care cred în mâncarea bună, curată și corectă.
Cadrul cald și primitor a fost gazda celor care cred că mâncarea este sănătate și care sunt deciși să adopte un stil sănătos de hrană și viață, stil care, în țările scandinave de exemplu, a devenit deja un mod de viață.
Pe măsură ce invitații soseau și schimbau primele idei, atmosfera a început să se lege natural, exact în spiritul Terra Madre. Apoi, Oana Coantă, unul dintre primii susținători ai Slow Food în România a vorbit despre ce înseamnă conceptul Slow Food: identitate, biodiversitate, respect față de tradiții și valoarea adevărată a muncii artizanale.
Conceptul „Slow Food”, explicat de un scandinav
La ora 18:00, comunitatea prezentă la Ferma Dacilor s-a conectat virtual cu Scandinavia. Andreas Aspevold, membru al boardului Slow Food Scandinavia, ne-a transmis un mesaj puternic: „Good, clean and fair food for all. We are not just protecting food: we are protecting culture, heritage, and our future.”
El a arătat cum comunitățile scandinave au construit rețele solide prin colaborare, vizibilitate internațională și respect față de tradițiile locale. A deschis harta Europei și ne-a arătat ce înseamnă, concret, o comunitate Slow Food funcțională: schimburi de cunoștințe, proiecte comune, inițiative de turism gastronomic, documentarea produselor tradiționale și marketing colectiv pentru micii producători.
Un punct important al discuției a fost deschiderea către programe de schimb cultural și profesional între producătorii români și cei scandinavi. Andreas a subliniat că astfel de colaborări, vizite de lucru, stagii tematice, documentarea tehnicilor tradiționale, schimburi între fermieri, apicultori, viticultori sau bucătari, pot fi sprijinite prin acorduri bilaterale și linii de finanțare dedicate cooperării internaționale.
România se bucură de un patrimoniu gastronomic vast
România aduce autenticitate și un patrimoniu gastronomic vast, iar Scandinavia oferă modele organizatorice solide. Împreună, aceste schimburi pot deschide drumuri noi pentru vizibilitate, profesionalizare și acces la piețe care apreciază calitatea și povestea din spatele produselor.
Participanții noștri au adresat întrebări sincere și curioase, dovadă că acest concept Slow Food începe să trezească interes, încredere și dorință de acțiune. Mari producători din zonă și-au arătat sprijinul, iar micii artizani au găsit deschidere și înțelegere pentru munca lor.
La final, discuțiile s-au mutat în jurul mesei, unde gustul a completat povestea. S-au schimbat cărți de vizită, s-au făcut planuri și s-au conturat direcții comune pentru 2026, de la colaborări între crame și producători locali, până la idei de educație gastronomică și potențiale rute de turism culinar în Dealu Mare.
Concluzia serii a venit chiar din partea lui Andreas: „This is just the beginning — Slow, but bold”.
„Așa a luat formă, aseară, un prim nod al viitoarei comunități Slow Food Prahova. Mulțumim tuturor celor prezenți. Continuăm împreună”, au concluzionat organizatorii.
