Sunt genul de persoană care alege în mod conștient să aprecieze lucrurile bune care se întâmplă în jur. Iar în ultimii ani am punctat multe lucruri pozitive pe care le-am atins ca societate. Există însă o zonă în care înregistrez eșecuri de fiecare dată. Mă refer la responsabilitatea celui plasat într-o funcție de conducere ”la stat” față de spațiul public și față de client. Aeroportul Henri Coandă este locul în care realizez cel mai mult cât de urgent este nevoie de o schimbare a mentalității acestor personaje.
De câte ori aterizez pe cel mai mare și mai important aeroport al României, am același deja vu horror: toaletele. Sub nici o formă, indiferent câte eforturi ar face unii oameni de acolo să întrețină spațiul din interiorul aeroportului, aceste blestemate de toalete fac diferența.
Văd oameni, majoritatea tineri prezentabili, bine instruiți, văd polițiști care interacționează civilizat cu cei aflați în incintă, văd trasee de tranzit mai bine gândite, fluxuri mai bine gestionate, companii aeriene mai flexibile în înțelegerea nevoilor pasagerilor…
Văd plusuri de la an la an.
Toate acestea, toată percepția pozitivă se termina în momentul în care ajungi la toalete
Imaginea unei mături încărcate de mizerie aruncată peste un făraș zoios blocând pe jumătate accesul este emblematică.
Simbolul nesimțirii supreme se află la nici doi metri de mătură. Prăbușită pe scaunele destinate pasagerilor, ”doamna de la curățenie” își trage sufletul. Nu are nicio jenă față de camerele de supraveghere și nu pare a fi deloc preocupată măcar de ideea că ar putea apărea în zonă vreun supervizor.
Toalete sunt negre, gresate cu un jeg antic, neatins de ani de zile de vreun detergent sau de vreun dezinfectant. Bateriile și chiuvetele sunt greu de atins din cauza zoaielor nederanjate de decenii.
Transformat într-un soi de pătură, praful nu mai este un simplu praf
Nederanjat cu anii, el a devenit un fel de strat izolator/culcuș/cuibar pentru insectele care iubesc umezeala și întunericul.
Am ales în mod intenționat să nu văd noile placări ale holurilor din zona renovată care vrea să ne întoarcă în timp cel puțin 30 de ani. Da, da, mă refer la perioada în care meșterii descopereau că gresia poate bate ”ștucatura” și făceau exces de culori, lacuri și proastă execuție.
Doar că grupul sanitar pentru pasageri ține el musai să-mi dea peste cap toată percepția pozitivă pe care vreau să mi-o construiesc. Asta și reacția invariabilă a străinilor care ies din băi și sunt în pragul dezgustului. Parcă spun doar din ochi – Disgusting – un mare Câh la români!
Indiferenți, nesimțiți, iresponsabili sunt apelative prea cuminți pentru a descrie gândurile pe care le ai față de conducerea aeroportului în momentul în care vezi jegul din grupurile sanitare.
Oricât de multe bune intenții ai să contorizezi lucrurile pozitive, nu ai cum să nu vezi incompetența, lipsa de implicare și lipsa de respect față de clienți.
Aș pune toată conducerea aeroportului să folosească doar toaletele pentru pasageri
Dacă vreunul dintre ei ar vrea să mă contrazică, să-mi spună că sunt oameni educați, buni manageri, cu viziune, i-aș da ca sarcină obligatorie folosirea pe durata serviciului doar a grupurilor sanitare destinate pasagerilor.
Pentru orice om de bun simț din țara asta, ei nu sunt decât alți nesimțiți îmbuibați plătiți regește din bugetul public, care nu dau doi bani pe respectul față noi, cei care le plătim salariile.
Notă
Ca să nu credeți că exagerez când spun că sunt plătiți cu sume nerușinate, dar și ca să facem cunoștință cu cei care sunt responsabili inclusiv de jegul de pe aeroport, iată ce scria recent Hotnews.ro:
„În plină perioadă în care Guvernul Bolojan propune reforme în administrația de stat, Ministerul Transporturilor a aprobat o indemnizație de 46.560 lei brut/lună (circa 27.200 lei net) pentru fiecare membru din Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB). De regulă, un consiliu de administrație se întrunește o dată pe lună.
Fondul Proprietatea, acționar minoritar în companie, a propus o indemnizație de 19.885 lei brut (circa 11.600 lei net), însă solicitarea a fost respinsă de Ministerul Transporturilor, în Adunarea Generală a Acționarilor din 2 decembrie.
În acest moment, membrii Consiliului de Administrație al Aeroporturi București sunt: Eduard Bachide, Georgeta Bumbac, Cosmin Florin Mihălțean, Ileana Mirela Bîrchi, Constantin Gabriel Bunduc și Cătălin Diaconu. Mandatele lor expiră în iulie 2028.
Fondul Proprietatea a făcut mai multe propuneri privind guvernanța corporativă, în cadrul AGA, care au fost respinse. În opinia Fondului, respingerea acestora va îngreuna listarea companiei pe bursă.
Acţionar majoritar (80%) este statul român, prin Ministerul Transporturilor. Fondul Proprietatea deţine 20% din acţiuni.”
Intregul articol aici: https://hotnews.ro/indemnizatiile-marite-de-la-aeroporturi-bucuresti-ministrul-transporturilor-sunt-duble-fata-de-salariul-meu-cum-explica-aprobarea-sumelor-de-catre-ministerul-pe-care-il-conduce-2122216
Nu este numai despre toalete, este vorba despre mult mai multe alte lucruri care nu se vad foarte ușor. Sistemul de ventilație si climatizare la plecari in special la portile de imbarcare non UE este subdimensionat sau nu funcționează corespunzător, preturile produselor de baza este imens, sistemul de incarcare bagaje este execrabil și spun asta din experiența de peste 10 ani de calatorii în care la fiecare zbor trebuie să imi schimb geamantanul pentru ca este imposibil sa nu fie deteriorat ne mai vorbind despre sistemul de parcare care bate de departe cele mai negre coșmaruri și spun asta fiind o persoana care zboara la fiecare 3 luni in interes de serviciu dar si prin prisma unui turist care vine pentru prima data in Romania. Prefer sa nu comentez mai mult.
De patru ani ,odată pe lună, am un zbor dus -intors cu plecare din Otopeni,și da ,este adevărat tot ce se spune despre mizeria și mirosul infect din grupurile sanitare destinate călătorilor. Dacă între timp s-au mai schimbat câteva lucruri în bine (un exemplu este atitudinea polițiștilor vamali) , numărul insuficient de grupuri sanitare și mizeria care domnește în aceste locații,au rămas aceleași.Si dacă tot suntem la capitolul „așa nu” amintesc aici și trenurile înghesuite ,(cu aceleași toalete împuțite)care operează pe ruta Aeroport Otopeni -Gara de nord. Oare pe factorii de conducere ai celor două instituții de stat ( aeroport și transport CFR ) nu îi interesează deloc cu ce impresie rămân turiștii străini care vizitează România?