Undeva în Prahova, în apropiere de Mizil, se află un peisaj de basm, puțin știut și puțin promovat. Între dealurile Tohani este poate cea mai nedreptățită zonă a Prahovei. De o frumusețe greu de descris în cuvinte, Dealu Mare atrage puţini turişti deoarece majoritatea preferă Valea Prahovei sau, recent descoperita, Valea Doftanei.
Totuși, în acest cadru de basm, sunt câțiva antreprenori care au riscat să-și deschidă afaceri aici, conștienți de valoarea inestimabilă a locului. Astfel, au apărut câteva crame, a apărut Ferma Dacilor și, de curând, Ferma de Lavandă.
Urmărește în cadrul textului interviul în format VIDEO
Câmpuri de lavandă sunt multe în Prahova, dar majoritatea celor care le-au deschis au preferat terenuri plate, unde lavanda iese în evidență.
Poziționate altfel, câmpurile de lavandă de la Ferma de Lavandă te lasă fără grai din momentul în care pășești pe domeniu. Impactul vizual este puternic deoarece, de la stradă, nimic nu te pregătește pentru ce te așteaptă câțiva metri mai încolo: un câmp mov într-un peisaj de vis, între dealurile verzi, sparte din loc în loc de roci de calcar. Și da, arată cu totul altfel un câmp de lavandă la înălțime.
În materialul video se poate vedea exact ce face diferența față de celelalte câmpuri de lavandă: peisajul de vis de care se bucură movul lavandei, fotografiile fără egal pe care o mână profesionistă le poate realiza și, nu în ultimul rând, aerul curat, nealterat de noxe, pentru că sunt foarte puține mașini care ajung până acolo, aproape de intrarea în Jugureni, Prahova.
Cine este Marin Ioniță, antreprenorul care, din pasiune, s-a apucat de cultivarea lavandei
Crescut pe dealurile din Tohani, Marin Ioniță, antreprenorul care a avut curajul de a deschide o Fermă de Lavandă într-un loc atât de puțin accesibil, știa încă de mic valoarea locului. A fost și motivul care l-a determinat să riște și să investească în acest loc.
Prahovean, și, actualmente, mizilean, Marin este căsătorit și are un copil de doar 4 luni, Toma. Este îndrăgostit de locurile natale și, cu ajutorul soției, de profesie arhitect, a amenajat acest loc în stilul ținutului Provence. Atenția la detalii și cadrul natural au făcut ca acest loc să fie unul cu adevărat deosebit.
Marin povestește cu pasiune despre ce înseamnă lavanda, despre beneficiile ei… în afara camerei. Odată camera pornită însă, se crispează, semn că nu este obișnuit să fie filmat. 😉
Pe terenul unde are câmpurile de lavandă are și „căsuța veche” și, din când în când, vine pentru a rămâne peste noapte și a se bucura de tot ceea ce oferă peisajul. Este o adevărată încărcare a bateriilor.
„Nu rămânem peste noapte în sezon pentru că vin oameni. Vin oameni de dimineață, de la prima oră, ne trezim cu ei în curte. (…) N-am avut timp să punem porțile și atunci oamenii intră pur și simplu. Dar nu ne deranjează, ne place. Mai ales că surpriza este mare…”, povestește Marin înainte să pornim camera.
„Terenul se dezvăluie bucată cu bucată. Fiecare bucată pe care mergi, găsești ceva, dau ai o altă priveliște, alt punct din care să vezi tot ce te înconjoară”, mai dezvăluie antreprenorul din secretele domeniului.
Ferma de Lavandă are două lanuri, fiecare cu cadrul lui natural, fiecare cu amplasamentul lui. Deși sunt foarte apropiate unul de altul, fiecare este amplasat în alt cadru natural.
Un business nou pe dealurile Tohani
„Businessul este nou. Nici n-ar fi putut să fie altfel pentru că lavanda are nevoie de cinci ani pentru a ajunge la maturitate. Pentru a putea fi oferită publicului, ea ajunge la un metru diametru în trei – cinci ani. A noastră a ajuns în cinci ani, așa au fost condițiile climatice. Fiind mai sus, e puțin mai rece decât de obicei, și s-a dezvoltat mai încet”, explică Marin.
Tot el mai dezvăluie însă că, deși lavanda s-a dezvoltat mai încet, a făcut-o mai sănătos și uleiul este de o calitate mai bună decât cel provenit din zonele mai joase, de câmpie.
„Noi am copilărit aici. Astea sunt dealurile pe care le-am bătut în fiecare zi în copilăria noastră. Le știm. Știm fiecare colțișor de aici, până la Băile Boboci, care a fost un centru balneoclimateric foarte important. Înainte veneau oameni din toată Europa aici, sunt ape sulfuroase. Și acum este părăsit…”, povestește Marin despre zona în care ne aflăm, iar în voce i se simte regretul pentru paragina în care se află acum această valoare naturală.
Revenind la Ferma de Lavandă, anul acesta, 2023, este primul în care se poate spune că Ferma funcționează. „Până acum doar am creat și am muncit. Având nevoie de cinci ani pentru a ajunge la maturitate, nu am avut o experiență reală cu lavandă până acum”, spune Marin Ioniță.
Ideea de a crește lavandă la altitudini nu este nouă, deși majoritatea culturilor din Prahova sunt în zonă joasă. Lavanda este o plantă aclimatizată în zona de est a Europei „Noi am adus-o, am importat-o, ea nu crește natural în această zonă”, explică antreprenorul.
O idee de câmp de lavandă într-o zonă nouă
Ideea de a crește lavandă a crescut treptat în mintea lui Marin încă din urmă cu 13 ani. „Am fost atunci într-un tur al Europei și am ajuns în Franța. Într-o plimbare pe alei și străduțe, am ajuns la un moment dat într-un câmp de lavandă nesfârșit. Apoi, în dreapta, am observat o clădire unde era un muzeu de lavandă. Am rămas impresionați atunci (împreună cu soția – n.r.) și am zis că vom avea și noi un câmp de lavandă, fără să ne gândim exact unde, cum, de ce… Pur și simplu am gândit-o cu voce tare…”, povestește antreprenorul despre momentul în care s-a gândit pentru prima dată la o afacere cu lavandă.
Pe o suprafață de teren 10 hectare, a cultivat în urmă cu cinci ani lavandă pe două hectare. Timp de cinci ani de zile a crescut-o pentru ca aceasta să ajungă la maturitate. În prezent, pe lângă evenimentele care pot fi organizate într-un cadru feeric, Ferma de Lavandă se coupă și cu distilarea și procesarea acesteia. „Ca produse secundare rezultă apa de lavandă și uleiul de lavandă”, explică Marin Ioniță.
Ca și zonă, având în vedere că nu este Valea Prahovei, antreprenorul recunoaște că alegerea a fost puțin riscantă. „Dar atunci când ești pionier într-o zonă, poți să primești mai multe lucruri decât când te duci într-o zonă gata dezvoltată. În primul rând ai satisfacția de a fi primul care a făcut ceva într-o zonă. Apoi există avantajul exclusivității de a fi într-o zonă…”, spune el despre avantajele pionieratului.
O muncă de un an pentru o lună de bucurie
Lavanda înflorește pe aproximativ la jumătatea lunii iunie și durează până la jumătatea lunii iulie. Deci, timp de aproximativ o lună, iubitorii de lavandă o pot admira și își pot face fotografii în câmpurile înflorite. Apoi, aceasta trece și rămâne doar varianta buchetelor uscate, frumos mirositoare și a produselor complementare: apă de lavandă și ulei de lavandă.
În perioada de sezon la Ferma de Lavandă cei care doresc pot merge pentru a-și face fotografii, și își pot achiziționa produsele rezultate în urma procesului de distilare.
Ca o noutate pe piața de lavandă, la Ferma de Lavandă grupurile interesate pot avea parte de o experiență completă, în care ei învață tot procesul de distilare, pot face asta singuri iar, la final, pleacă acasă cu „toate cunoștințele dobândite și cu uleiul de lavandă pe care l-au procesat ei”, povestește Marin Ioniță despre cum a gândit activitățile de la Fermă.
„Dacă suntem în perioada de înflorire, atunci ei vor participa inclusiv la procesul de a culege florile de lavandă”, mai completează el.
Citește și: Antreprenori de succes. Interviu cu Dragoș Irimescu, Wetterbest: „În momentul în care începi cu motive pentru care să NU începi o afacere, nu prea ești făcut pentru afaceri”
Oamenii care ajung la Ferma de Lavandă de la Jugureni sunt puternic impresionați. Mulți spun că are un aer de Toscana, un aer de Mediterană. „Și cumva este adevărat deoarece, dealurile fiind calcaroase, creează cumva un microclimat mediteraneean. (Mediul – n.r.) cumva face asta singur. Aceasta este o zonă foarte bună inclusiv pentru cultivarea migdalilor. Iar migdalul nu îl întâlnești așa ușor, oriunde în Europa…”, explică antreprenorul care sunt beneficiile majore ale locului ales pentru înființarea Fermei de Lavandă.
Lavanda este o plantă benefică și are o mulțime de întrebuințări. În primul rând în medicină, fiind un puternic antiinflamator. La Ferma de Lavandă de la Jugureni, produsele obținute din lavandă se combină cu apa curată de izvor, rezultând astfel produse 100% naturale, potrivit spuselor lui Marin Ioniță.
„Luăm apa de izvor de la izvoarele care curg pe aceste dealuri calcaroase și distilăm cu ea. Astfel rezultă un produs 100% curat, nu îmi place să spun „bio”, pentru că sună așa, a marketing…”, dezvăluie secretul antreprenorul. „În plus, noi o și săpăm și o și culegem manual”, mai spune el.
Planurile de viitor ale lui Marin Ioniță
În ceea ce privește planurile de viitor, ca mai toți antreprenorii care au decis să investească în zonă, Marin Ioniță vrea să pună serios umărul la dezvoltarea regiunii.
Acesta este primul an în care Ferma de Lavandă funcționează și deja antreprenorul are planuri mari. Își dorește să pună și bazele unei livezi de „aluni micorizați cu trufe” pentru consumul exclusiv în cadrul restaurantului pe care urmează să-l deschidă.
„Noi am vrut să creăm un loc în care oamenii să-și hrănească sufletul și mintea, nicidecum stomacul… Asta am vrut să creăm”, spune antreprenorul. Și atunci, sub influența celor văzute de Marin și soția lui în Franța, cadrul natural de aici a fost determinant în alegerea lavandei ca bază de pornire a afacerii.
De asemenea, câteva căsuțe pentru cazare la marginea câmpului de lavandă vor apărea cât de curând.
Citește și: Domeniul Aristiței din Valea Călugărească, o poveste despre începuturile și pasiunea unei afaceri cu vin spusă chiar de cea care dă numele cramei, Aristița Ioniță
„Aceasta este direcția în care vrem să mergem. Vrem să dezvoltăm locuri de cazare pentru a putea acomoda până la aproximativ 20 de persoane. (…) La finalul sezonului vom începe construcția primelor patru căsuțe”. Antreprenorul mai spune că acestea vor avea și acces la o piscină, doar pentru cei cazați acolo. Dar acestea sunt obiective viitoare.
Pentru cei care doresc să se apuce de o afacere cu lavandă Marin Ioniță consideră că aceștia trebuie să știe de la bun început ce presupune aceasta.
„Lavanda nu prea are dăunători. Ceea ce nu-i place însă este apa multă. Tocmai de aceea, ideal, câmpurile de lavandă se plantează în pantă, cam 15 grade trebuie să aibă panta, pentru drenaj”, explică antreprenorul.
În plus, întotdeauna trebuie să se țină cont de faptul că, odată începută o afacere cu lavandă, aceasta nu dă rezultate decât în minim 3-5 ani de la primele plantări. Acest lucru înseamnă că, cine se apucă de afaceri cu această plantă, trebuie să aibă bani de investit și un alt mijloc de a se întreține în primii ani de la demararea businessului.
Citește și: Povestea Fermei Dacilor spusă chiar de Cornel Dinicu, antreprenorul care aduce zeci de mii de turiști pe dealurile din Tohani în fiecare an
„Trebuie să fii foarte pasionat (ca să te apuci de cultivat lavandă – n.r.), pentru că sunt multe provocări legate de afacerea cu lavandă. (…) Dacă vrei să ai o afacere trebuie să ai multe informații despre asta. Trebuie să știi și marketing, trebuie să ai și buget… pentru că lavanda o muncești cinci ani de zile și abia apoi poate să-ți aducă ceva beneficii. Asta înseamnă să poți să susții afacerea cinci ani de zile, întreținerea ei, plantarea, cultivarea, distilarea… Nu poți face nimic peste noapte!”, spune Marin Ioniță pentru cei care se gândesc să-și deschidă o afacere cu lavandă.
Concluzionând, antreprenorul spune că nu trebuie niciodată să fie uitată originea lavandei. Ea este o plantă mediteraneană și acest lucru trebuie avut în vedere în permanență atunci când este vorba de creșterea și îngrijirea acestei plante. „Este o plantă mediteraneană. Nu poți crește o lavandă comunistă!”, încheie antreprenorul pe un ton amuzat.
După ce la sfârșitul anului trecut am prezentat povestea Fermei Dacilor, după ce am participat la Festivalul Ținutului Vinului și am văzut cramele din zonă, acum, povestea Fermei de Lavandă de lângă Jugureni vine să confirme ascensiunea fulminantă a zonei dealurilor Tohani, o zonă pe nedrept ignorată.
Frumusețea regiunii și succesul micilor afaceri care se deschid aici, vin să pună pe harta turistică dealurile Tohani. În mod sigur, în scurtă vreme, această zonă va deveni un concurent puternic pentru Valea Prahovei sau valea Doftanei. Și asta nu va face decât să crească întreaga valoare turistică a județului Prahova.
Vezi și interviul în format VIDEO