Bulevardul Independenței din Ploiești nu mai seamănă cu vechea arteră de circulație, de la jumătatea secolului XIX, care lega centrul orașului de Gara Ploiești. Faimosul Bulevard al Castanilor are, de altfel, o istorie aparte.
Considerată în zilele noastre una dintre principalele artere ale Ploieștiului, Bulevardul Independenței are o istorie aparte, descrisă pe larg în Marea Carte a Ploieștilor.
Puțini știu că propunerea realizării unei artere care să lege centrul orașului de Gara Ploiești (actuala Gara de Sud) s-a prefigurat în 1871, când primarul de la acea dată, Ion Filiu, a alcătuit o comisie formată din cetățeni notabili care să aleagă varianta optimă.
„În ianuarie 1872, comisia, din care făcea parte și Zaharia Antinescu, s-a deplasat pe teren și a propus consiliului comunal să aleagă traseul cel mai scurt, care pornea de la Gara Ploiești, traversa Câmpul Pușcăriei și ajungea în Piața Lemnelor sau a Fructelor”, se arată în Marea Carte a Ploieștilor.
Citește și: Istoria blocurilor din Ploiești. Demolări, planuri și raportări la PCR
Propunerea a fost avizată favorabil de Primărie, dar punerea în punerea în practică a proiectului a fost amânată din cauza Războiului Independenței. De abia 10 ani mai târziu proiectul Bulevardului Independenței a prins contur.
Concepția generală în privința Bulevardului Independenței i-a aparținut arhitectului orașului, Christian Kertsch, care a realizat și planul detaliat al primului tronson al acestuia, se arată în Marea Carte a Ploieștilor.
Exproprieri în grafic
Proiectul bulevardului viza că noua arteră să aibă 1800 m și o lățime a carosabilului de 18 metri. Bulevardul era prevăzut cu trotuare largi de 9 metri, iar pe traseu urmau să fie amplasate două ronduri, la gară, numit „La Eliseu” și rondul dinspre centru, la întretăierea cu strada Oprești (La Statuie), unde a fost inițial amplasat Monumentul Vânătorilor.
De abia în anul 1878, în mandatul primarului C. T. Grigorescu, a fost aprobat proiectul, iar un an mai târziu era deja pavat primul tronsonul, între Gara Ploiești și primul rond. Inițial, se precizează în Marea Carte a Ploiestilor, au fost pavate cu gresie aleea centrală, iar pe spațiile laterale urmau să fie plantați copaci.
Realizarea bulevardului a avut loc după o serie de exproprieri, dar și cu alocări substanțiale de fonduri. În februarie 1883, aproape două treimi din Bulevard erau realizate. Finalizarea bulevardului a fost consemnată în mandatul primarului Radu Stanian (1883 – 1888).
Citește și: Povestea marilor centre comerciale din Ploiești de pe vremea lui Ceaușescu
Tot atunci, Radu Stanian a propus „plantarea Grădinii Bulevardului cu arbori aranjați simetrici, din 5 în 5 metri, pe toată suprafața acesteia”. În aceeași perioadă, un rol esențial pentru Bulevardul Castanilor l-a avut arhitectul Toma N Socolescu.
„Executarea lucrărilor, după planul și devizul întocmite de arhitectul orașului Toma N. Socolescu, a fost încredințată antreprenorului Rudolf Lieber, pentru suma de 47.300 de lei”, se arată în Marea Carte a Ploiestilor.
Faimosul Bulevard al Castanilor
Lucrările la Bulevardul Independenței au continuat, însă, și în mandatul primarului Temelie Dinescu, iar ulterior, prin realegerea lui Radu Stanian ca primar a fost impulsionată construirea ultimii secțiuni din bulevard.
„Lucrările s-au finalizat în timpul primariatului lui Radu Stanian (1896 – 1897). Pentru asfaltarea trotuarelor de la Casa Stanian până în Piața Legumelor, Consiliul comunal a alocat noi sume, în 1896. Ca urmare, în primăvara anului 1900, Bulevardul avea 3.200 metri pătrați de asfalt”, se arată în Marea Carte a Ploieștilor.
Citește și: Istoria anilor 70 și 80… Cârciumile proletarilor și locul de întâlnire al cadrelor PCR
Trebuie spus că, în paralel cu amenajarea Bulevardului Independenței, tot sub mandatul primarului Radu Stanian au fost derulate proiecte majore de amenajare de spații verzi.
În zona Bulevardului au fost plantați castani, acțiune care a fost realizată în mai multe etape. Primii castani au fost plantați în perioada 1881 – 1882 pe tronsonul spre gară, iar în următorii doi ani au fost executate lucrări de plantare pe tronsonul spre centru.
De departe, însă, cel mai frumos spațiu verde al Ploieștiului de la acea dată era cel al Grădinii Bulevardului, prevăzută cu alei pietruite, dar și cu un pavilion, de unde răsuna, dupa-amiaza, muzica militară. Dar aceasta este o altă poveste faimoasă a Ploieștiului.