Profesorul de educație financiară Liviu Drăghici a postat pe Facebook ”rezumatul” unei lecții despre democrație pe care a predat-o elevilor săi.
– Domn profesor azi e 9.
– Asa și? Ce e pe 9?
– Pai a trecut 8.
– Și ce se întâmplă?
– Pai ați promis acu’ două săptămâni că ne explicați cum e cu alegerile.
– Am promis ca vă voi expune doctrinele politice prin raportare la activitatea economică.
Toată lumea pixurile pe catedră. Și dacă aveți mai multe le aduceți pe toate.
– Domnu’ dar eu am dat o grămadă de bani pe pixurile astea.
– Nu contează. Începând de astăzi toată lumea va primi la ora de contabilitate câte un pix cu care sa scrie și la finalul orei mi-l aduceți înapoi.
În clasă s-a iscat rumoare dar s-au conformat. Am continuat:
– Mâna sus cine are ochii albaștri.
Au ridicat mâna 4 fete.
– Rămâneți cu mâna sus că vouă va pun câte un 10 azi.
Am deschis catalogul dar le-am pus doar dată. Dar am ținut catalogul înclinat ca să nu poată vedea ei ce scriu. Rumoarea s-a transformat în revoltă. Am continuat:
– Iar celorlalți care nu aveți ochii albaștri, la următoarea notă vă iau câte două puncte.
– Pai nu aveți voie! Nu e corect! Au răbufnit câțiva
– Cine crede că nu e corect sa iasă în față și îl ascult să vedem ce știe.
– Haideți domnu’ că o să ne întoarceți pe toate părțile și ne puneți 2.
– Mi se pare mie sau începem să ne înțelegem?
Majoritatea s-a calmat iar cei care nu erau de acord bombăneau fără să mă mai înfrunte. Am desenat linia din poza și le-am prezentat informațiile de mai jos:
Doctrinele și ideologiile politice au la bază pozițiile lor față de proprietatea privată, intervenția statului în economie, libertățile individuale, și alte aspecte politice și sociale.
Iată cum se plasează principalele ideologii pe spectrul extremă stanga-extremă dreaptă:
Extrema stângă:
1. Comunism:
Propune abolirea proprietății private și instaurarea proprietății colective asupra mijloacelor de producție.Economia este planificată centralizat, iar egalitatea economică este obiectivul central.
Exemplu: Uniunea Sovietică, China maoistă.
Stânga:
2. Socialism:
Susține o economie mixtă cu un rol major al statului în distribuția resurselor și reducerea inegalităților sociale. Accent pe servicii publice gratuite (sănătate, educație).
Exemple: partidele social-democrate din Europa.
Centru-stânga:
3. Social-democrația:
Combină elemente de capitalism cu intervenția statului pentru a asigura justiția socială. Promovează programe sociale și redistribuirea bogăției prin impozite progresive.
Exemplu: Suedia, Norvegia.
Centru:
4. Liberalism clasic:
Pune accent pe libertățile individuale, drepturile omului și o economie de piață liberă. Rolul statului este minim, limitându-se la garantarea drepturilor și securității.
Exemplu: SUA în perioada fondării.
Centru-dreapta:
5. Conservatorism moderat:
Promovează tradițiile, valorile culturale și religioase, dar acceptă economia de piață și un stat limitat.
Exemplu: Partidul Conservator din Marea Britanie.
Dreapta:
6. Naționalism economic:
Accent pe protecționism economic, susținerea industriilor naționale și un stat mai puternic în controlul granițelor.
Exemplu: Mișcări populiste contemporane.
7. Libertarianism:
Promovează o libertate economică extremă, reducerea rolului statului aproape de zero, și un accent puternic pe drepturile individuale.
Exemplu: Partide libertariene din SUA.
Extrema dreaptă:
8. Fascism:
Susține un stat autoritar, naționalist, cu economie corporatistă controlată de stat și represiune politică.
Exemplu: Germania nazistă, Italia fascistă.
9. Ultranaționalism:
O variantă extremistă de naționalism, cu tendințe xenofobe, rasiste și intolerante.
Exemplu: Grupuri neofasciste contemporane.
Apoi am concluzionat:
– Prin exemplul cu pixurile am vrut sa ilustrez comunismul iar prin exemplul cu ochii albaștri am exemplificat fascismul. Puteți sa va luați pixurile iar colegelor voastre le-am pus doar dată. Ne socotim săptămâna viitoare și fiecare va primi atat cât merită.
– Se poate o întrebare?
– Sigur. Dar iti spun dinainte că nu folosim nume de partide sau de candidați. Nici eu nici voi.
– A fost lovitură de stat?
– Face cineva vreun sport la modul profesionist?
– Da. Eu fac box.
– Vino în față.
Chiar dacă eram mai greu ca el, ii ajungeam doar pana la piept.
– Vreau sa va imaginați că ar avea loc un meci de box între mine și colegul vostru. Dar doar ne imaginăm.
Au izbucnit în râs iar colegul a zâmbit ștrengarește. Probabil în imaginația lui îmi cărase deja câțiva pumni.
– Cine credeți că va câștiga?
– Colegul clar, au răspuns ei în cor.
– Și cu toate astea, după o luptă strânsă, cu arbitri și observatori profesioniști îl înving la puncte.
– Haideți domnu’ că n-are cum. Nu vă uitați cât e pe lângă dumneavoastră?
– Așa zice și el și solicită o rejudecare. Arbitri revăd meciul, analizează toate loviturile și ajung la aceeasi concluzie. Scorul e corect iar învingător sunt eu. Doar că la proba antidoping se dovedește că eu am consumat niște substanțe interzise care au rolul de a crește performanța. E normal să anulam rezultatul?
– Absolut. Păi ați trișat.
– Cum am trișat? Am avut arbitri și observatori în ring care spun ca am boxat corect.
– Da dar înainte v-ati creat niște avantaje.
– Și atunci de ce m-ați mai lăsat să urc în ring? De ce nu m-ati oprit înainte de meci? Că au mai dat și oamenii banii degeaba pe bilete.
– Păi n-am știut.
– Perfect. Consider că am răspuns la întrebare.
P.S. Pentru cei care or să sară ca arși că fac politică în școală le dau o mână de ajutor. Atat Legea Educației Nationale cât și Codul de etica intrerzic propaganda și prozelitismul politic și religios în scoli.
Dar aici discutam despre doctrine economice și politice la nivel general și fără a nominaliza candidați sau partide. Și e de datoria noastră ca profesori să informam corect și obiectiv. Altfel, din curiozitate, elevii vor căuta răspunsuri în alta parte. Pe Tik Tok de exemplu.
Cum ți se pare subiectul?
