A revoluționat lumea aviatică, geniul său făcând posibilă existența motorului cu reacție. În aceeași linie a genialității a pus în practică în satul Ungureni, din comuna prahoveană Măneciu, un experiment unic în lume la acea dată. Vara lui 1971 îl prinde pe pionierul aviației, Henri Coandă, lucrând la ceea ce s-a vrut un tub vidat, o capsulă, care să permită trenurilor de mare viteză să parcurgă distanţa dintre Bucureşti şi Ploieşti în 10 minute.
Henri Coandă a vrut să revoluţioneze transportul public din Bucureşti încă din anii 1970. A inventat şi proiectat un tren care putea circula şi suspendat, dar şi subteran, la viteze mari prin tuburi vidate.
Coandă visa ca un tren să poată atinge viteze de 500 de km la oră prin tuburi subterane
„Era un joc de presiune şi depresiune”, explica savantul, care susținea că transportul prin tub trebuie să se facă pe perna de aer. A vorbit, în anul 1970, la televiziunea națională despre ideea sa. „Se poate ca oamenilor să nu le placă să fie într-un tub multă vreme, dar, sub altă formă ei stau la metrou, la Paris, câte 40 de minute sub pământ, și nu zic nimic.”
Proiectul trenului electric al lui Henri Coandă avea să devină realitate în numai patru ani. În anul 1974, pe Valea Teleajanului, aproape de comuna Maneciu, a fost construită o conductă de 300 de metri pentru trenul tubular.
Experimentele secrete se realizau într-o pădure, departe de ochii curioșilor
Ulterior, pentru a testa transportul persoanelor, echipa de ingineri a construit o conductă de 1.600 de metri.
Henri Coandă proiectase traseul unui tren de călători care trebuia să circule prin conducte, pe ruta Bucureşti-Ploieşti. Distanța de 60 de kilometri, dintre cele două orașe, urma să fie parcursă într-un timp record, maximum 10 minute.
Dincolo de transportul de persoane, pionierul aviației dorea ca invenția sa să fie aplicată și la transportul de mărfuri, între Portul Constanța şi combinatul siderurgic de la Galați.
Din păcate, Coandă n-a mai apucat să își vadă realizat visul
Acesta a încetat din viață în 1972, iar munca sa a fost preluată de o echipă de ingineri. Printre ei și Dan Ionescu, inginerul care a testat mijloc de transport, invenție a lui Henri Coandă.
După Revoluție, invenția lui Coandă nu a mai prezentat interes
Astăzi nu mai există aproape nici o urmă a experimentului de la Măneciu. Toate instalaţiile de aici – conducte, staţii automatizate – au fost tăiate bucată cu bucată şi date la fier vechi, după 1990. Nu se mai văd acum decât fundaţiile pilonilor din beton care susţineau pe vremuri conductele, se arată pe valea teleajenului.ro.
Tipic Romanesc,dupa 1990 au vandalizat totul in tara asta,au furat si distrus absolut tot,daca era unul ca Ceausescu eram departe!
Va multumesc ca amintiti tinerei generatii eforturile noastre creative desfasurate in Romania. Noi ne-am bucurat de prezenta academicianului Henri Coanda, e drept pentru putin timp dar suficient pentru a ne contamina cu microbul cercetarii. Speram ca potentialul creativ al natiei noastre sa se manifeste in continuare cu si mai multe rezultate importante. Salut inca odata efortul redactiei dumneavoastra de promovare a gandirii romanesti.
Salutari Dan ! Eu sunt tot un Dan, da, am vazut aceasta instalatie/ conducte pe timpul comunismului…
Am avut ocazia sa vad acele instalații.locul se numea INCREST.Insa am văzut și pe cei ce au distrus totul.cine era smecher la vremea respectiva și avea relații mergea pregătit cu tot ce trebuia pt taiere și transport.se fura ziua în amiaza mare