Ministerul Educației a lansat, pentru consultare publică, anexa cu probele și disciplinele pentru examenul național de bacalaureat din 2030. Acest document a fost elaborat în baza Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Noua formulă se va aplica primei generații care intră la liceu în anul școlar 2026–2027 și care va termina clasa a XII-a în 2030. Față de structura actuală, schimbările sunt semnificative, mai ales pentru elevii de la filologie, tehnologic și pentru toți cei care vor susține două probe de limbi moderne în loc de una. Iată ce se schimbă, concret, profil cu profil.
Din articol
În ceea ce privește aprobarea acestei metodologii, părinții elevilor care, în prezent, sunt clasa a VIII-a, și susțin examentul de Evaluare Națională, spun că ar trebui să se ajungă la o decizie cât mai repede. Modificarea structurii examenului de Bacalaureat din 2030 contează mult în exprimarea opțiunilor pentru profilul ales la liceu, după examen și aflarea mediei.
Ce se schimbă pentru toți absolvenții, indiferent de profil
Două noutăți majore se aplică tuturor elevilor, fără excepție. Prima: evaluarea competențelor digitale — proba de Tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC) — devine obligatorie universal. În prezent, această probă nu era cerută tuturor. A doua: dacă la actualul bacalaureat elevii susțin o singură limbă modernă, din 2030 vor fi evaluați la ambele limbi studiate — Limba modernă 1 la nivel B2 și Limba modernă 2 la nivel B1/A2. Este o cerință net mai ridicată.
Tot ca noutate absolută apare proba F — o probă scrisă de competențe de bază, complementară specializării fiecărui elev. Funcționează ca o „fereastră spre cealaltă parte”: elevii de la real susțin o disciplină umanistă, cei de la uman — o disciplină reală. Scopul este un minim garantat de cultură generală pentru toți absolvenții de liceu.
Limba română — trei probe diferite, pentru trei categorii de elevi
Una dintre modificările mai puțin discutate public, dar cu impact direct asupra dificultății examenului, este diferențierea probei scrise la Limba și literatura română. Nu toți elevii vor da același subiect — există trei variante distincte, notate A1, A2 și A3.
Proba A1 este varianta standard, susținută de marea majoritate a elevilor: toți absolvenții din toate filierele, profilurile și specializările, cu excepțiile de mai jos.
Proba A2 este rezervată exclusiv elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie, și se bazează pe o programă mai extinsă, cu curriculum specializat — adică un nivel de exigență mai ridicat față de A1, în acord cu profilul ales.
Proba A3 se adresează elevilor care au studiat Limba și literatura română după programa specială, în școli și secții cu predare în limba maternă, și este adaptată acestui parcurs diferit.
Cu alte cuvinte, chiar și la română — materie comună tuturor — examenul din 2030 nu mai este unul uniform. Filologii vor da un subiect mai dificil decât colegii lor de la real sau tehnologic, reflectând specializarea mai aprofundată în literatură și limbă.
Matematica — niveluri diferite în funcție de profil
La fel ca în prezent, matematica nu va fi același examen pentru toți cei care o susțin. Diferența de dificultate între profile se menține și în bacalaureatul 2030, structurată prin distincția dintre TC (trunchi comun) și CS (curriculum specializat).
Elevii de la matematică-informatică susțin matematica evaluată atât din trunchiul comun, cât și din curriculum-ul specializat — deci TC+CS, cel mai complex nivel, echivalentul actualului M1. Este proba cu cel mai înalt grad de dificultate din întreg examenul de matematică.
Elevii de la specializarea matematică-informatică militară susțin aceeași structură TC+CS la matematică, la același nivel de dificultate.
Elevii de la specializarea științe ale naturii pot alege matematica la a doua probă E, tot în varianta TC+CS — deci la același nivel ridicat, dacă optează pentru această disciplină.
Elevii din filiera tehnologică, profilul real (la a doua probă E), precum și cei de la filiera vocațională care aleg matematica, o susțin în varianta TC+CS — dar pe baza programei proprii profilului, care poate fi diferită față de cea de la matematică-informatică.
Filiera teoretică, profilul real
Matematică-informatică
La specializarea matematică-informatică, structura de bază rămâne familiară: prima probă diferențiată este în continuare Matematica, obligatorie. Schimbarea vine la a doua probă E, unde apare ca opțiune nouă Informatica — alături de Fizică, Chimie și Biologie.
O altă diferență față de actualul bac: toate aceste discipline sunt evaluate atât din trunchiul comun, cât și din curriculum-ul specializat, ceea ce ridică nivelul de dificultate față de formula de acum.
Științe ale naturii
Aici noutatea este mai vizibilă. La actualul bacalaureat, elevii de la științe ale naturii dau obligatoriu Bacalaureatul la Matematică. Aleg proba E din trio-ul Fizică-Chimie-Biologie.
Din 2030, elevii de aici aleg la ambele probe obligatorii și, la cea de-a doua pot include și Matematica sau Informatica — opțiuni complet noi față de ce există acum. Proba F complementară este, pentru tot profilul real, o disciplină umanistă la alegere: Istorie, Geografie, Filosofie, Psihologie sau Religie, printre altele.
Filiera teoretică, profilul umanist
Filologie — cea mai mare schimbare din întreg documentul
Elevii de la filologie aveau până acum Istoria ca probă obligatorie principală. Din 2030, aceasta dispare de pe prima poziție și este înlocuită de o limbă de circulație internațională — Limba modernă 1 sau Limba modernă 2. Este o răsturnare completă: un absolvent de filologie va fi evaluat în primul rând pe competența sa lingvistică reală, nu pe cunoștințe de istorie.
Istoria nu dispare, dar coboară la rangul de opțiune — poate fi aleasă la a doua probă E, alături de Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Filosofie sau Religie. Limba română rămâne obligatorie și va fi dată la cel mai avansat nivel (A2).
Științe sociale
La specializarea științe sociale, schimbările structurale sunt mai puțin dramatice. Istoria rămâne prima probă E obligatorie, ca și acum.
Diferențele față de actualul bac sunt cele comune întregii filiere: a doua limbă modernă evaluată, TIC obligatoriu pentru toți și noua probă F complementară — în cazul profilului umanist, o disciplină reală: Matematică, Fizică, Chimie sau Biologie. Limba română rămâne obligatorie, dar este A1, cel standard, față de absolvenții de filologie, care dau nivel A2.
Filiera tehnologică — disciplina de specialitate înlocuiește Matematica
Aceasta este a doua mare schimbare de fond a bacalaureatului 2030, după mutarea de la filologie. Elevii din filiera tehnologică aveau până acum, în majoritatea cazurilor, Matematica drept probă obligatorie principală.
Din 2030, locul ei este luat de o disciplină din domeniul de calificare al fiecărui elev — Marketing pentru turism și alimentație, Ecologie pentru protecția mediului, Electronică analogică pentru automatizări, Agropedologie pentru agricultură și altele, în funcție de specializare.
Matematica nu dispare, ci se mută: poate fi aleasă la a doua probă E, alături de Fizică, Chimie sau Biologie. Proba F complementară poate fi din disciplinele umaniste sau din cele reale, complementar față de opțiunile alese la proba E.
Filiera vocațională
Profilul pedagogic
O noutate clară față de actualul bac: toate specializările din profilul pedagogic — educație timpurie, învățământ primar, educație nonformală, mediere școlară, pedagogie generală — susțin aceeași primă probă E: Psihologia dezvoltării.
Până acum nu exista o probă unificatoare pentru toți viitorii educatori. A doua probă E rămâne diferențiată pe specializări.
Profilul artistic
Probele sunt specifice fiecărei specializări și rămân în logica domeniului: Istoria muzicii și forme muzicale pentru muzicieni, Istoria baletului pentru coregrafie, Istoria artelor și a arhitecturii pentru arte vizuale și conservare-restaurare, Istoria teatrului românesc și universal pentru arta actorului.
O flexibilitate aparte are specializarea arhitectură, arte ambientale și design, unde chiar și prima probă E este la alegere dintre mai multe discipline, inclusiv Matematică sau Fizică aplicate în arhitectură.
Profilul sportiv și profilul militar
Elevii de la profilul sportiv susțin Pregătire sportivă teoretică la prima probă E, cu a doua la alegere între Psihologia sportului și Anatomia, fiziologia și biomecanica sportului.
Profilul militar urmează același tipar ca specializarea matematică-informatică de la filiera teoretică: Matematică la prima probă E, urmată de Fizică, Biologie, Chimie sau Informatică.
Profilul teologic
Documentul ministerial detaliază probele separat pentru fiecare cult recunoscut în România. Ortodocșii susțin Istoria Bisericii Ortodoxe Române, romano-catolicii — Studiu biblic, greco-catolicii — Catehism, reformații și unitarienii — Studii biblice, iar elevii de la cultul musulman — Viața Profetului (Siyer). A doua probă E este aleasă din discipline specifice fiecărui cult.
TC și CS — ce înseamnă cei doi termeni-cheie
Documentul supus consultării publice de către Ministerul Educației, folosește constant două abrevieri. TC înseamnă trunchi comun — discipline studiate de toți elevii din profilul respectiv. CS înseamnă curriculum specializat — discipline studiate doar în anumite specializări. Mențiunea TC+CS înseamnă că proba acoperă ambele niveluri, ceea ce ridică implicit volumul de materie față de o probă susținută doar din trunchiul comun.
Sursa: Anexa privind probele și disciplinele la examenul național de bacalaureat 2030, elaborată în baza Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar.
