Lorena Crintea a primit trofeul „Femeia de Afaceri a Anului”, la Gala Topul Firmelor Prahovene, ediția 2025. A început o afacere în 1995, când a decis că orașul Câmpina are nevoie de o papetărie. Treizeci de ani mai târziu, Lorena Crintea conduce două magazine, o librărie, o platformă online și coordonează peste 130 de serate culturale.
Reporter: Cine este Lorena Crintea?
Lorena Crintea: În primul rând, un om care iubește oamenii. Sunt antreprenor de 30 de ani, împliniți anul acesta, iar povestea mea a început în 1995, când am deschis o mică papetărie în Câmpina. De atunci, Elstar a crescut pas cu pas, dintr-un spațiu micuț și modest am ajuns astăzi la un brand local puternic, care reunește papetărie, rechizite școlare, librărie și proiecte culturale pentru comunitate.
Premiul „Femeia de Afaceri a Anului” mă onorează profund, dar îl privesc ca pe o recunoaștere a unui drum lung, făcut cu muncă, perseverență și respect față de oameni. Elstar nu este doar o afacere – este o prelungire a felului meu de a fi. Am pus în ea tot ce iubesc, oameni, carte, comunitate. Iar faptul că astăzi suntem un reper local nu înseamnă că ne oprim, ci doar că ne continuăm drumul cu și mai multă responsabilitate.
Cum a început povestea antreprenoriatului?
Librăria Elstar nu a apărut dintr-un calcul de business, ci dintr-un vis. După ani în care am construit pas cu pas zona de papetărie și rechizite școlare, am simțit că lipsește ceva esential, un loc în care cărțile să aibă suflet, iar oamenii să se simtă bineveniți.
Așa că, în 2012, am deschis prima librărie la etajul primului magazin de papetărie – un spațiu mic, dar plin de emoție, unde încercam să transformăm fiecare vizită venită dinspre școli sau grădinițe, într-o întâlnire cu lectura. În ianuarie 2018, când s-a eliberat spațiul aflat lângă papetăria din centrul orașului, am știut că a venit momentul, l-am închiriat imediat, am mutat acolo papetăria și am transformat spațiul vechi într-o librărie exact așa cum o visasem – caldă, luminoasă, vie.
”Acela a fost momentul în care mi-am spus cu adevărat: acesta este drumul meu”.
Nu doar comerț, ci și cultură, comunitate și bucuria de a construi ceva durabil pentru oameni. La o lună după deschiderea acestui nou spațiu, m-a vizitat scriitorul Codruț Constantinescu pentru a-mi propune lansări de carte. A fost scânteia care a aprins un drum cultural.
Am început o colaborare frumoasă, iar domnul Codruț a devenit, pentru o perioadă lungă de timp, moderatorul seratelor Elstar. În prezent, domnul Codruț Constantinescu ni se alătură ocazional, atunci când timpul îi permite, iar noi îi apreciem în continuare prezența și aportul la Seratele Elstar. De atunci, librăria nu mai este doar un loc în care se vând cărți, ci un centru cultural al orașului.
Am ajuns astăzi la serata cu numărul 136, dovadă că ideea inițială – aceea de a crea un spațiu viu pentru carte și comunitate – a prins rădăcini. Așa s-a născut librăria care a pus Câmpina pe harta culturală a Prahovei: din dragoste pentru carte, din respect pentru oameni și din credința că o librărie poate deveni inimă culturală a unui oraș.
Povestea a început în 1995, într-un spațiu mic, închiriat, cu foarte puțin capital și mult entuziasm. Primul ,,stoc” a fost, de fapt, o mână de produse aduse pe risc: câteva mașini de scris electrice, câteva computere IBM și un copiator second-hand, cu care deserveam clienții la xerox. Îmi amintesc și astăzi primele cutii cu hârtie de imprimantă și hârtie de copiator, pe care le ridicam personal din Gara Câmpina, după ce le comandam de la o firmă din Brașov pe care o descoperisem în ziarele de specialitate.
Primele televizoare Kokusai pe care le-am adus au fost vândute imediat; la fel și produsele electrocasnice Indesit și Whirlpool – scriam liste cu clienți ca să ținem pasul cu cererea. Apoi au urmat tipizatele fiscale cu regim special, facturi, avize, chitanțe, monetare și treptat produsele de birotică, consumabilele și rechizitele. Între timp devenisem și dealer autorizat Dialog (telefonie mobilă), urmată de încheierea unui contract de franciză cu o firmă de mobilier, Neoset România.
Am crescut pas cu pas, reinvestind tot ce câștigam. Nu aveam echipă mare, doar câțiva oameni care au crezut în mine și au înțeles că, deși pornim de jos, construim ceva pe termen lung.
În 6 februarie 2013 a apărut al doilea magazin de papetărie, în centrul orașului, iar pe 1 Iunie organizam în fața magazinului primul eveniment de Ziua Copilului, devenind astfel o tradiție pentru micuții orașului nostru. A fost un drum fără garanții, doar cu muncă, risc și pasiune. Astăzi, privind în urmă, îmi dau seama că acela a fost cel mai important capital: curajul de a începe.
Ce v-ați promis atunci că nu veți face niciodată în business și cum ați respectat promisiunea?
Mi-am promis încă de la început că nu voi face niciodată compromisuri care să-mi afecteze valorile. Nu am vrut niciodată să vând doar ca să vând, să sacrific calitatea pentru profit sau să tratez oamenii ca pe simple tranzacții. Am respectat această promisiune investind mereu în produse bune, în relații corecte cu furnizorii și clienții, și în modul în care este servit fiecare om care intră în magazinele Elstar. Am ales întotdeauna să cresc mai lent, dar sănătos, decât să alerg după câștiguri rapide. Cred că tocmai această consecvență a făcut ca businessul meu să reziste 30 de ani.
Cum alegeți invitații, titlurile pentru Serate? Care vă este „filtrul” editorial?
Aleg invitații și titlurile pentru Seratele Elstar după un criteriu simplu – calitatea. Nu urmăresc doar nume consacrate, ci și autori contemporani valoroși, poate mai puțin vizibili, dar care merită să fie descoperiți.
Cred sincer în importanța promovării scriitorilor aflați la început de drum sau a celor insuficient cunoscuți, iar această convingere a stat și la baza recentei înființări a Editurii Elstar. Am creat-o tocmai pentru a oferi o voce și un spațiu de afirmare autorilor care merită să fie citiți și aduși în fața publicului.
După serile de Serate, ce vedeți în public: vârstă, recurență, profesori, copii?
Publicul Seratelor Elstar este surprinzător de divers. Avem profesori, scriitori, psihologi, oameni de afaceri, elevi, părinți și chiar bunici, în funcție de tema evenimentului. Mulți revin constant, iar asta este cea mai frumoasă confirmare. Se creează o comunitate, nu doar un public în care generațiile stau împreună, ascultă, discută și descoperă literatura.
De ce Câmpina? Ce ați câștiga și ce ați pierde dacă afacerea ar fi într-un oraș mai mare?
Pentru mine, Câmpina nu este doar orașul în care funcționează Elstar, ci locul în care am crescut ca om și ca antreprenor. Aici am construit totul pas cu pas, cu răbdare, în dialog direct cu oamenii. Dacă Elstar ar fi într-un oraș mai mare, probabil aș câștiga vizibilitate, trafic mai mare, poate chiar profit mai rapid.
Dar aș pierde exact ceea ce ne definește, relația umană, familiaritatea, comunitatea.
Câmpina îmi permite să cunosc clienții pe nume, să simt orașul, să creez cultură la firul ierbii. Într-un oraș mare aș avea un public mai numeros, dar poate mai puțin apropiat. Prefer să cresc aici, organic, într-un loc în care Elstar nu este doar un magazin, ci o parte din viața oamenilor.
Ce alianțe locale funcționează: școli, profesori, ONG-uri, autorități, edituri? Un exemplu concret.
Cele mai valoroase parteneriate sunt cele cu școlile, grădinițele și cadrele didactice din Câmpina sau alte localități. Dumnealor însoțesc elevii ca să descopere cartea, pentru a asculta lecturi sau a participa la evenimentele noastre. Suntem alături de copii, nu doar prin librărie. Mergem în școli și grădinițe cu activități practice, de foarte mult timp, chiar înainte de a deschide cea de a doua papetărie. Lucrăm alături de ei folosind materialele noastre și creăm împreună obiecte sau decorațiuni. Organizăm astfel de întâlniri cu ocazia sărbătorilor de Paște sau Crăciun, în cadrul programului Școala Altfel și alte proiecte. De multe ori ajungem și cu scriitori pentru a le citi copiilor și a le deschide poarta către lectură.
Un moment când ați greșit ca lider și ce ați schimbat?
Dacă este o greșeală pe care o repet ca lider, este aceea că vreau să controlez totul. Din dorința de siguranță și perfecțiune, încă încerc să fiu implicată în fiecare detaliu, chiar dacă am încredere în oamenii mei. Știu că uneori ar trebui să las mai mult din mână, dar prefer să fac eu anumite lucruri, ca să fiu sigură că sunt așa cum trebuie. Este o lecție la care încă lucrez.
Ce înseamnă „serviciu bun” într-o librărie?
Un serviciu bun într-o librărie înseamnă mult mai mult decât a vinde o carte. Înseamnă să-l asculți pe om, să înțelegi ce caută, uneori chiar înainte să știe el și să-i oferi o recomandare potrivită, cu sinceritate. Înseamnă siguranța că, atunci când pleacă, nu a cumpărat doar un produs, ci a avut o experiență frumoasă. În librărie, serviciul bun este făcut din atenție, răbdare și dragoste pentru carte.
Ce nu veți vinde, promova niciodată, chiar dacă s-ar vinde ușor? De ce?
Nu voi vinde niciodată produse sau titluri care contrazic valorile noastre.
Refuz kitsch-ul, comercialul ieftin și foarte clar, cărțile sau evenimentele cu conotație politică.
Prefer să câștig mai puțin, dar să păstrez respectul publicului și identitatea culturală a librăriei.
O situație când ați preferat un titlu „dificil” în locul unuia „sigur best-seller”?
Au fost multe situații în care am preferat un titlu dificil, dar valoros, în locul unui best-seller ușor de vândut. Un exemplu este atunci când am ales să aduc un autor român contemporan cu o carte profundă, poate mai greu de digerat, în locul unei apariții comerciale la modă.
Știam că nu se va vinde rapid, dar am făcut-o pentru că respect literatura și pentru că un librar nu este doar un vânzător, ci un filtru cultural.
Cât mai citesc tinerii în ziua de azi?
Cred că tinerii citesc mai mult decât avem impresia, doar că o fac diferit față de generațiile trecute. Lumea lor este mai rapidă, mai digitală, iar lectura apare adesea în forme noi: e-book-uri, articole, conținut educațional online, fragmente literare distribuite pe rețelele sociale. Eu rămân optimistă, fiecare generație își găsește drumul spre lectură în felul ei, iar rolul nostru este doar să le oferim acces, spațiu și inspirație. Iar atunci când găsesc cartea „potrivită”, o citesc cu aceeași pasiune cu care o făceam și noi.
Cum îi atrageți pentru o oră de lectură?
Nu există o metodă magică, există doar o atmosferă care îi face să se simtă bine. Când am amenajat librăria, am creat special pentru copii și tineri câteva trepte pe care să poată sta relaxați și să răsfoiască o carte. Am pus fotolii comode, un lampadar, lumânări – ca într-un living cald de familie.
Nu îi forțăm să citească, îi invităm. Și, de multe ori, magia se întâmplă singură.
Ce a însemnat pentru dumneavoastră momentul în care v-ați auzit numele rostit pe scenă la Gala CCI Prahova?
A fost un moment pe care nu îl voi uita niciodată. În clipa în care am auzit numele meu rostit pe scenă la Gala CCI Prahova, am simțit o avalanșă de emoții, bucurie, recunoștință, dar și un fel de liniște interioară. A fost confirmarea că toată munca mea de 30 de ani cu riscuri, cu efort, cu nopți nedormite a fost văzută și apreciată. Nu doar ca afacere, ci ca impact în comunitate. Am simțit că acel trofeu nu era doar al meu, ci al tuturor celor care au fost alături de mine și de Elstar, echipa mea, familia mea, oamenii care au intrat în librărie sau în magazine și ne-au rămas fideli. A fost mai mult decât un premiu.
A fost un DA, ești pe drumul cel bun!
Ce înseamnă pentru dumneavoastră leadership feminin?
Pentru mine, leadershipul feminin nu este o etichetă, ci o realitate trăită în fiecare zi. Înseamnă să conduci cu fermitate, dar și cu empatie. Să iei decizii, dar să știi să asculți. Să porți responsabilitatea afacerii, dar și grija față de oameni. Nu m-am gândit niciodată la mine ca la o femeie-lider, ci ca la un om care muncește și construiește. Dar da, cred că feminitatea aduce o nuanță aparte în leadership: atenție la detalii, echilibru, eleganță în felul de a face lucrurile.
Pentru mine, leadershipul feminin înseamnă să reușești fără să renunți la valorile tale.
Ce mesaj le transmiteți tinerelor femei din Prahova care ezită să înceapă o afacere în orașul lor natal, crezând că „nu se poate”?
Le-aș spune atât: se poate. Nu ușor, nu repede, dar se poate. Și mai ales, nu lăsați pe nimeni să vă convingă că ,,nu se poate”. Se poate, dacă sunteți dispuse să munciți pentru visul vostru.
Dacă ați lăsa un bilețel pe tejghea pentru oricine visează la o librărie, ce ar scrie pe el?
Dacă visezi la o librărie, începe. Nu vei regreta nicio zi în care ai ales cartea și oamenii înaintea profitului.
Un gând al dumneavoastră pentru cei cei vor citi acest articol?
La final, cred că merită spus un adevăr pe care nu îl vezi din exterior – drumul de 30 de ani a avut un preț. Sacrificii, renunțări, nopți nedormite, în care continui, chiar și când nu mai poți. Prietenii adevărați sunt puțini, restul se pierd pe drum. Dar poate că așa este firesc, doar cei care rezistă lângă tine în momentele grele merită să fie acolo și în cele frumoase. M-a ținut în picioare voința, disciplina și capacitatea de a merge înainte. Asta m-a format. Asta m-a făcut să fiu cine sunt.
