Răspunde cineva penal pentru criza apei din Prahova?

Un lanț de ”erori” profesionale și de comunicare au dus la o criză fără precedent a apei din Prahova și Dâmbovița. Acum, când se cară apă cu bidoanele, se pasează responsabilitatea între instituții și societăți, între politicieni, într-un scenariu grotesc pentru populație. Reluarea alimentării cu apă este prioritară, dar în paralel vinovații trebuie trași la răspundere.

Observatorul Prahovean informa încă din vara acestui an asupra golirii barajului Paltinu, urmare a unei decizii care presupunea o intervenție tehnică ce nu fusese făcută în ultimii 30 de ani.
Lanțul deciziilor și mecanismelor de execuție pornea de la Ministerul Mediului, apoi Apele Române, ESZ Prahova și până la cei care preluau apa tratată și o livrau către polulație.

În articolul de AICI citiți despre lanțul decizional și de execuție care undeva s-a rupt și despre cronologia unor decizii insuficient sau eronat comunicate, astfel încât s-a ajuns la sistarea furnizării de apă pentru aproximativ 107.000 de oameni.

Radiografia consecințelor deosebit de grave

Populație fără apă potabilă (nici măcar menajeră), oameni stând la cozi să își umple bidoanele pentru necesitățile gospodărești, pentru igiena personală, cumpărând apă pentru consumul propriu (vital!). Apă trimisă de Guvern pentru a suplini parte din aceste necesități. Un scenariu care pare de film SF, dar care este cât se poate de real.

Mai grav de atât, unități medicale rămase fără apă, Spitalul Municipal din Câmpina fiind cel mai mare, dar și numeroase alte clinici și cabinete medicale, toate acestea fiind esențiale în societate. Sunt evidente consecințele deosebit de grave.

În egală măsură, unități de învățământ rămase fără apă, elevi nevoiți să învețe de acasă (unde oricum nu au apă curentă), părinți care acum sunt nevoiți să își ia zile libere pentru a-i supraveghea (unii nu au această posibilitate).

Agenți economici rămași fără apă! Sunt sute, din industrie cu fluxuri tehnologice afectate, comerț și turism. Aceste societăți sunt prejudiciate zilnic și trebuie cumva să supraviețuiască, pentru că, nu-i așa?, fac sau nu fac profit, taxele se plătesc, salariile se plătesc, utilitățile la fel. Aceste societăți sunt prejudiciate și cu siguranță vor înainta acțiuni în instanță.

Un exemplu elocvent din seria consecințelor economice este oprirea centralei electrice de pe platforma Petrobrazi, care utiliza apă în fluxul tehnologic. Vorbim despre o unitate cu o pondere de 4 până la 10% din sistemul energetic național. Însă nu sunt clare efectele, comunicarea fiind momentan doar în privința deciziei opririi, însă foarte curând vom afla și ce presupune această decizie.

Am enumerat în mare consecințele deosebit de grave, prejudiciul total fiind imposibil de calculat acum, atât timp cât criza apei nu a luat sfârșit, cât termenele sunt în ambiguitate, fiind schimbate de câteva ori.

Evit să fac orice fel de speculație, de la sabotaj, la atentat la sănătatea publică sau chiar siguranța națională. Este anormal și nu folosește nimănui niciun soi de speculație, de teorie a conspirației. Însă, în egală măsură, date fiind consecințele de până acum și cele care vor urma, este OBLIGATORIE cercetarea penală. În acest sens, Observatorul Prahovean a inițiat demersurile către poliție și procuratură pentru a afla dacă, la momentul actual, se fac necesarele cercetări in rem.

Ce s-ar putea cerceta

Citat de Observatorul Prahovean, directorul general al ESZ Prahova, Bogdan Chițescu, afirma că asupra companiei au existat presiuni pentru a livra apă menajeră către populație, deși aceasta nu îndeplinea condițiile de potabilitate și prezenta risc biologic.

Presiuni? Cine le-a exercitat, în ce calitate, ce dovezi sunt? Și nu sunt singurele acuzații aruncate în spațiul public de către persoane din acest lanț care a generat criza.

Ministerul Mediului a avizat lucrările? Cum se derulat procedura, cine a verificat, cine nu s-a asigurat că există rezervele în caz de necesitate? Și iată că necesitate a apărut, rezervele nu sunt, iar populația este afectată grav.

Lipsa de profesionalism, indiferent că vorbim despre minister sau societățile și instituțiile implicate, trebuie verificată. Cine a decis, ce pregătire are, cum a fost angajat, cine a verificat? Pare complicat, dar nu este deloc.

Vom vedea dacă este incompetență sau a exista premediare, puțin probabil, dar Neglijența în serviciu este o infracțiune reglementată de Codul Penal al României, care constă în încălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu.

Aceasta se manifestă prin neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor, dacă fapta a cauzat o pagubă sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice.

Conform Articolului 298 din Noul Cod Penal, fapta se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Elementele cheie ale infracțiunii includ:

Subiectul activ: Trebuie să fie un funcționar public.
Acțiunea/Inacțiunea: Încălcarea unei îndatoriri de serviciu, fie prin neîndeplinire, fie prin îndeplinire defectuoasă.
Forma de vinovăție: Culpă (fără intenție directă de a vătăma).
Urmarea: Producerea unei pagube materiale sau o vătămare a drepturilor/intereselor legitime.

Spre deosebire de abuzul în serviciu, care implică, de obicei, o acțiune sau inacțiune intenționată (cu bună știință) pentru a obține un beneficiu sau a cauza un prejudiciu, neglijența în serviciu se caracterizează prin lipsa de diligență sau precauție necesară în exercitarea atribuțiilor (fapta este săvârșită din culpă).

Revenim cu răspunsurile la demersurile inițiate.