Am mers cu Ştefan Vlăsceanu în a noua zi a campaniei mele de informare a ploieștenilor despre situația celor două spitale ale Ploieștiului: Municipal ”Schuller” – grad I de risc seismic și Pediatrie – grad II de risc seismic. Și bine am făcut, pentru că el, prin definiție, e un tip foarte norocos.
Am ajuns cu vreo trei minute întârziere la fața locului, adică pe trotuarul de sub geamurile biroului primarului și ale săli de ședințe a consiliului local, din cauza faptului că n-am găsit loc de parcare.
Apropo de parcări, să nu uităm încă o mare performanță administrativă a stimabililor: 0 (ZERO!) locuri noi de parcare în ultimii patru ani, lucru care ne transformă pe toți în fiare, uneori.
Am căzut de acord să facem un experiment social, și anume să nu abordăm pe nimeni. Ia să vedem noi ce fac oamenii atunci când ne văd, ne-am zis. Au trecut câțiva care nici nu ne-au observat. Am intrat la bănuieli.
L-am întrebat pe Ștefan dacă și el crede că suntem suficient de vizibili. Mi-a confirmat că e cam greu să nu observi cele două matahale de peste 1,80 m și 100 kg fiecare. M-am liniștit.
Am înțeles că nu suntem transparenți, ci că oamenii aleg să nu ne vadă.
Prima persoană care a interacționat cu noi a fost un domn, fost lucrător la Rosal, care rămăsese fără muncă. Ar fi vrut să se angajeze înapoi, în salubritate, dar nu-l angaja nimeni.
Urma să intre în audiență la viceprimar, dar nu-și punea mari speranțe, că-l mai plimbaseră cu vorba și viceprimarul, și primarul.
Am mai schimbat câteva vorbe după care a plecat la audiență. La câteva minute după ce a plecat, am avut parte de prima surpriză plăcută.
Cristina Toma Cochinescu, probabil cea mai vizibilă și mai eficientă activistă civică din Ploiești, acum candidat la primărie, a venit să ne vadă și să ne întrebe cu ce ne poate ajuta.
Am apreciat foarte tare disponibilitatea ei, dar mai ales sinceritatea. Mi-a spus că s-a gândit în fel și chip la demersul meu, că, inițial, nu vedea care ar putea fi finalitatea, și că abia după ce a înțeles clar care este sensul lui a decis să vină și să se implice.
Om de acțiune, nu a stat mult pe gânduri și a început să intre în discuții cu oamenii. Le-a explicat poate mai bine decât noi care este scopul campaniei, și i-a convins pe majoritatea să scaneze codul QR și să trimită către primărie mailuri cu textul: ”Alocați fonduri pentru consolidarea spitalelor”.
Exclusiv datorită implicării ei, în ora în care am stat în fața primăriei, 17 persoane au scanat și au trimis aceste e-mailuri.
E ceva foarte semnificativ: trotuarul din fața primăriei nu este foarte circulat iar ora este una criminală pentru cei mai mulți ploieșteni dintr-un simplu motiv, sunt la muncă.
Cineva trebuie să plătească și taxele din care își ia salariul primarul și cabinetul, nu?
Ideea este că receptivitatea trecătorilor la inițiativă este din ce în ce mai mare, că oamenii își doresc să se implice și că înțeleg că este cu adevărat de nepermis să lași spitalele orașului doar ”la mila lui Dumnezeu”.
Dumnezeu, săracul, e prea generos că ne protejează, dacă ne gândim că nu ne cere peste 20.000 de lei/lună salariu și beneficii, cum îi oferim noi lui Andrei Volosevici care nu face nimic nici măcar în această chestiune.
Inițial, a trecut pe lângă noi domnul Eugen Prună, fost conilier personal al primarului Adrian Dobre, actual consilier personal al primarului municipiului Câmpina. A promis că se oprește la o discuție după întoarcere și așa a făcut.
Ne-a felicitat pentru demers și, la fel ca și ceilalți, a subliniat și el nevoia uriașă de ”a face ceva” pentru spitale și pentru oraș. După ce am mai schimbat câteva vorbe, mai ales despre cât de eficient se mișcă cei de la Câmpina atunci când este vorba de interesul comun, a plecat la treabă.
În timp ce Cristina făcea campanie de informare, au apărut aproape simultan colegul Victor Preda, tovarășul meu de zi cu zi, și profesorul Mihai Cristian Apostolache, consilier județean și președinte al partidului România în Acțiune.
Victor venise ca în fiecare zi, să informeze oamenii. Mihai a venit să ne spună că susține și apreciază foarte mult campania noastră de informare.
Ne-a promis că o să discute cu colegii de partid să distribuie codul QR care conține implicit mailul primăriei și textul de rigoare.
De asemenea, că o să contribuie cât poate de mult la găsirea unei soluții pentru rezolvarea problemei consolidării clădirilor celor două spitale.
Cred în expertiza de profesor de drept administrativ a domniei sale și abia aștept să văd cu ce propuneri vine în spațiul public.
În timp ce discutam, la noi a mai venit un candidat la primărie, Razvan Enescu, de la USR. Politicos, mi-a spus că deși ar fi vrut să vină lângă noi cu mai multe zile înainte, nu a făcut-o pentru a nu da o tentă politică demersului.
I-am spus că apreciez sincer gestul și că am stabilit cu Victor, ca veterani ai acțiunii 😊, că după prima săptămână de campanie, orice om din Ploiești, politician sau nu, este mai mult decât binevenit lângă noi.
Desigur, sper că domnia sa, fiind și consilier local și fiind coleg cu un viceprimar, o să fie mult mai operativ. În plus, sunt sigur că poate conta pe voturile celor doi colegi ai lui Mihai de la România în Acțiune, dacă este nevoie. Îmi pare rău că nu l-am prins în nicio poză, dar o să o facem dacă mai vine. Că a zis că mai vine 🙂
A fost un moment rar să văd cum trei politicieni tineri ai Ploieștiului discută armonios și sunt real interesați de găsirea unei soluții la această problemă.
Între timp, s-a întors de la audiență și primul nostru interlocutor, dezamăgit: ”m-au mințit, domne! Nu era nimeni la audiență. Vreau să muncesc, nu să fur, nu să primesc ajutor social. Niște….” și a plecat trist.
La finalul orei, Cristina s-a oferit să promoveze campania și QR-ul nostru pe social media ale ei și ale organizațiilor în care activează.
De asemenea, a spus că analizează posibilitatea demarării unei campanii de strâns semnături pentru elaborarea unei Hotărâri de consiliu local care să genereze acțiune în sensul dorit de noi. Nu mai știam niciunul care este numărul necesar.
Mai pe seară, mi-a dat un mesaj și mi-a spus că trebuie ”vreo10.000 de semnături”, deci ”se poate”.
Așa că închei și eu jurnalul zilei de azi în același ton: ”v-am spus eu că se poate?” 😊
Între timp, nu uita, tu chiar poți să determini alocarea fondurilor astfel:
Trimite un email pe [email protected] cu mesajul: ”Alocați fonduri pentru consolidarea spitalelor”.
Poți să scanezi codul QR atașat și ai textul și mailul primăriei setate implicit. Tot ce trebuie să faci este să dai ”send”.
De asemenea, poți trimite mesaje telefonice/whatsapp/telegram/signal etc cu același text următorilor decidenți:
Primar Andrei Volosevici: 0723258209.
Viceprimari:
Nicodim Daniel: 0751268372,
Popa Anca: 0736431375.
Consilieri locali:
Agapiel Anca – 0731321771,
Andreescu Costel – 0728374827,
Bolocan Iulian – 0722239953,
Botez George-Sorin-Niculae – 0244594770
Catrinescu Florin-Eugen – 0736771055,
Enescu Răzvan – 0722501065,
Frusina Nicolae-Vlad – 072498578,
Ganea Cristian-Mihai – 0740084144,
Grigore Constantin – 0734765574,
Ionescu Cristian-Ionel – 0731743662,
Lupu Bogdan – 0745307466,
Marcu Valentin – 0728002870,
Nemeș Constantin – 0744207065,
Popescu Georgeta-Simona – 0768921715,
Popovici Horia-Nicolae – 0724016900,
Palaș-Alexandru Paul – 0766233730,
Popa Gheorghe – 0740099741,
Săbău Valentin-Răzvan – 0744224541,
Simionescu Radu-Alexandru – 0785906690,
Sîrbu-Simion Gheorghe – 0744380943,
Ștefan Nicoleta – 0726089749,
Tudor Aurelian-Dumitru – 0722416670,
Tonsciuc Mihai – 0725077661,
Trofin Magdalena – 0745152973,
Vîscan Robert-Ionuț – 0723354236.
