Vinerea trecută am fost forțat de împrejurări să apelez serviciul de urgență 112. Când am venit de la serviciu, am găsit rezemat de gard un bărbat de șaizeci și ceva de ani, tumefiat – era clar că fusese victima unei agresiuni urâte în urmă cu ceva vreme – și ușor incoerent. În timp ce așteptam poliția, am intrat în discuții cu el, i-am dat să bea niște apă. Am aflat că fusese la spitalul județean unde refuzase internarea și, de acolo, a plecat pe jos către Câmpina, unde își avea domiciliul.
Destul de afectat, s-a dezorientat, a ajuns – nu-și amintea cum – în parc, la Bucov. Acolo a dormit peste noapte. La fel, nu-și amintea cum a ajuns să zacă lângă gardul meu, la kilometri mulți distanță de parc.
Avea, clar, nevoie de asistență medicală. Mi-a spus că de vreo trei zile a încercat să ”ia legătura” cu poliția prin intermediul numărului 112, dar că nu a știut să le explice unde află, motiv pentru care e posibil să fie căutat.
Am sunat, așadar, la 112. A fost a doua mea interacțiune cu serviciul, așa că pot spune că pot oferi un feedback destul de corect.
Am fost preluat de o operatoare nefiresc 😊 de amabilă. I-am explicat pe scurt care este situația și m-a transferat către serviciul de ambulanță.
Având în vedere faptul că omul îmi spusese că refuzase internarea, la fel de amabil, operatorul de la ambulanță m-a rugat să îl întreb pe cetățean dacă este de acord să meargă la spital, ”ca că nu vină un echipaj degeaba”. A avut dreptate, a refuzat.
M-a transferat către poliție. La fel de prompt, cel de acolo, m-a rugat să aștept lângă individ, urmând ca ”în scurt timp” să fiu contactat de către un reprezentant al poliției Păulești, secție care acoperă și zona mea de domiciliu. Surprinzător pentru așteptările joase pe care le am de la serviciile publice, în scurt timp am fost contactat de un polițist.
S-a recomandat cu gradul și funcția, nu le-am reținut și îmi pare rău că nu îi știu numele, mi-a spus că este în mașină împreună cu un coleg și că se îndreaptă către mine. Mi-a solicitat câteva informații despre locația precisă. I le-am dat și mi-a spus că va ajunge în scurt timp.
În timp ce așteptam, m-a mai sunat un polițist, agent principal la poliția Câmpina – nici lui nu i-am reținut numele. La fel de politicos, mi-a solicitat detalii despre starea omului, spunându-mi că îl caută de câteva zile și nu au reușit să-l localizeze.
În timpul în care am vorbit cu polițistul din Câmpina, ajuns echipajul de la Păulești. Membrii acestui echipaj sunt cei care m-au făcut să scriu aceste rânduri.
Erau doi polițiști și un jandarm, toți tineri, cu o atitudine care m-a surprins: calmi, politicoși și, ceva pe care nu l-am mai întâlnit până acum la ”organele statului” – empatici.
Mi-au mulțumit că i-am anunțat, m-au mai întrebat câteva informații legate de împrejurările în care l-am găsit pe bietul om, după care s-au focusat pe el.
În timp ce unul discuta, cu mine, celălalt polițist și jandarmul interacționau cu cetățeanul în problemă. Cu foarte mult tact, l-au convins să accepte ideea că are nevoie de investigații medicale. În timp ce îl întrebau cum a ajuns în situația respectivă, au sunat la ambulanță. Din nou surprinzător, ambulanța a ajuns în foarte scurt timp.
Am avut această interacțiune cu serviciul 112, vineri între 17.30 și 18.10. De ce menționez intervalul de timp? Pentru că știu din experiență că este una dintre cele mai dificile perioade în care să ”rezolvi ceva” nu doar cu serviciile publice, ci și cu cele private: vineri seara, înainte de week-endul de după Paște.
În special, pentru felul în care au gestionat toată situația, de la timpul de intervenție, până la felul în care s-au prezentat și au interacționat cu victima, merită felicitați cei doi polițiști și jandarmul din ”echipajul de la Păulești”.
În ceea ce mă privește, ultima interacțiune cu poliția în acțiune a fost prin anii 90, când, licean fiind, am avut de-a face cu ”cașcheta și pulanul” după o discotecă mai încinsă.
Jos pălăria. Apropo, foarte mișto și echipamentul polițiștilor, contemporan, așa… în tendințe 😊.
Marcajele în Ploieşti sunt invizibile.E aşa de greu de realizat?La intersecția de la Catedrală se circulă după mica înțelegere şi bunul simț.
Noua generație de polițiști are multe calități . Și sunt admirați de copii. Am o fiica in clasa a 6 -a care visează sa devină polițista. Felicitări Poliției Romane !