Fenomenul copiilor rămași în țară ca urmare a plecării părinților la muncă în străinătate rămâne o realitate socială complexă și cu urme în sufletele lor.
În județul Prahova, conform datelor oficiale, peste 2.000 de copii trăiesc în grija rudelor, cel mai adesea a bunicilor, în timp ce părinții lor lucrează în afara țării. Materialul redactat reunește informații oficiale furnizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Prahova și Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Prahova, pentru perioada 2023–2025.
Analiza urmărește identificarea tendințelor, cauzelor și efectelor educaționale și sociale, cu scopul de a oferi o imagine fidelă a fenomenului la nivel județean.
Situația reală în județul Prahova (date DGASPC 2023–2025)
Potrivit rapoartelor DGASPC Prahova, în trimestrul II al anului 2025 erau înregistrați 1.862 de copii ai căror părinți se află la muncă în afara țării.
Dintre aceștia:-
- 154 au ambii părinți plecați.
- 1.474 au un singur părinte plecat.
- 234 provin din familii monoparentale, în care părintele unic susținător este plecat.
Comparativ cu anul 2023, când erau înregistrați 2.811 copii, se observă o scădere cu aproximativ 33,7%. Întrebată despre această diminuare, instituția a transmis redacției Observatorul Prahovean un punct de vedere oficial, pe care îl redăm integral mai jos.
„Fenomenul copiilor ai căror părinți lucrează în străinătate, rămâne dincolo de statistici, o realitate socială complexă”
„Ușoara scădere a numărului de astfel de cazuri înregistrată în județul Prahova este determinată de mai mulți factori, de la creșterea numărului de locuri de muncă și îmbunătățirea calității vieții la nivel local, până la mutarea definitivă a familiilor în integralitatea lor peste hotare și la o raportare mai riguroasă a situațiilor de către autoritățile locale.
Motivele economice continuă totuși, să reprezinte principala cauză a plecărilor, însă observăm tot mai des părinți care mențin o legătură constantă și responsabilă cu proprii copii, ceea ce reflectă un grad sporit de implicare familială.
DGASPC Prahova colaborează permanent cu primăriile și unitățile de învățământ, în baza unui mecanism comun de identificare, evaluare și monitorizare a copiilor rămași în grija rudelor, conform Hotărârii Guvernului nr. 691/2015 privind procedura de monitorizare a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate.
Intervenția instituției se realizează pe baza evaluărilor și raportărilor transmise de serviciile publice de asistență socială din localități, asigurând sprijin personalizat în funcție de nevoile fiecărui copil.
Acesta include consiliere psihologică, orientare educațională, activități de socializare și sprijin pentru integrare școlară, precum și pentru menținerea permanentă a legăturii părinți–copii, în scopul implicării active a acestora în viața lor.
Misiunea noastră rămâne aceea de a menține echilibrul emoțional și dezvoltarea armonioasă a copiilor, printr-un parteneriat constant între familie, comunitate și profesioniștii din sistemul de asistență socială”, a transmis Simona Albu, al DGASPC Prahova.
Pe lângă aceste cauze, există și migrație sezonieră, tot mai prezentă: părinții pleacă 3–6 luni, se întorc temporar, iar copiii nu sunt întotdeauna declarați ca „rămași în grija rudelor”.
Cele mai afectate zone din județ sunt Gorgota, Ceptura, Cerașu, Izvoarele, Măneciu, Drajna, Valea Călugărească și Gura Vitioarei. În aceste localități, peste 70% dintre copii provin din familii cu venituri sub media județeană.
Impactul educațional
Inspectoratul Școlar Județean Prahova a confirmat, printr-un răspuns oficial transmis în octombrie 2025, că 2047 elevi au cel puțin un părinte plecat în străinătate. Dintre aceștia:
– 83 au înregistrat peste 40 de absențe nemotivate.
– 15 au abandonat școala.
– doar un consilier școlar deservește, în medie, 700–800 de elevi.
Inspectoratul recunoaște că fenomenul este mult mai prezent în mediul rural, unde lipsa resurselor umane și a sprijinului psihologic amplifică vulnerabilitatea elevilor.
În discuțiile purtate cu cadre didactice, prof. Luciana Nica, director adjunct la Școala Gimnazială Eroilor din Lipănești, a subliniat că „Problema copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate este una pe care o trăim zi de zi, în sălile noastre de clasă. Nu este doar o statistică ci o realitate cu priviri care spun mai mult decât pot spune cuvintele.
Mulți dintre acești copii rămân în grija bunicilor, a rudelor apropiate, oameni care îi iubesc, dar care uneori nu mai au energia sau răbdarea necesară pentru a înțelege frământările unei generații crescute fără părinți aproape.
Ca dascăli, încercăm să fim mai mult decât profesori pentru ei. Le ascultăm poveștile, încercăm să le dăm încredere, să-i facem să simtă că nu sunt singuri. Pentru că în spatele fiecărui „mă descurc” spus cu vocea tremurată e, de fapt, un copil care ar vrea să spună „mi-e dor de mama”.
Aici se leagă prietenii, aici se simte căldura unui colectiv care nu judecă, ci înțelege. Totuși, trebuie să recunoaștem: lipsa părintelui lasă urme. Iar dacă nu ne implicăm cu toții, școală, familie, comunitate, riscăm ca aceste urme să devină răni adânci, greu de vindecat.
