Aseară, 12 octombrie 2021, la ora 21:00, o aeronavă Spartan a MapN a adus în țară 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, tratament folosit împotriva formelor medii și grave de infectare cu coronavirus.
Dozele provin din fondul de rezervă al regiunii Lombardia din Italia. Reamintim că Lombardia a fost puternic afectată la debutul pandemiei, în primăvara anului 2020.
Cu acest ajutor mii de bolnavi diagnosticați cu SarS-Cov-2 au o șansă de vindecare mai rapidă. Este practic și un ajutor care vine pentru sistemul românesc de sănătate sufocat în ultimele săptămâni de explozia de cazuri grave de COVID.
Citește și: Vaccinați sau nevaccinați, pacienții nu mai au loc în spitale
Guvernul României a transmis un mesaj de mulțumire Italiei:
„România a obținut astăzi o șansă la recuperare pentru câteva mii de pacienți care ar putea dezvolta forme severe din cauza COVID, dar și o gură de oxigen pentru sistemul medical românesc.
Anticorpii monoclonali au fost obținuți prin Mecanismul de Protecţie Civilă al UE. Acum vedem beneficiile pe care le avem pentru că în anii trecuți România a acordat ajutor umanitar altor state europene.
Continuăm să facem eforturi pentru obținerea și a altor medicamente și produse medicale necesare pentru a putea trata toți pacienții care au forme severe.
Italia, mulțumim!”.
Cum funcționează anticorpii monoclonali
Anticorpii monoclonali sunt proteine produse în laborator care imită capacitatea sistemului imunitar de a combate noul coronavirus. Aceștia se fixează de proteina virală de suprafață (Spike) și blochează astfel capacitatea virusului de a se fixa de celulele umane.
Dozele vor putea fi folosite doar pentru tratamentul cazurilor medii și severe. Foarte important este ca acestea să fie administrate la debutul bolii, pentru a preveni complicațiile. Acești anticorpi, dacă sunt administrați la timp, vor împiedica intrarea virusului în celulă.
Românii au încredere în tratament dar nu și în vaccin
La fel ca și în cazul vaccinului, și în ceea ce privește modul de acțiune al tratamentului tehnologia este complicată și nu pe înțelesul tuturor.
Românii par însă mult mai dispuși să folosească tratamentul decât vaccinul și salută venirea acestor doze pe rețelele de socializare.
De ce? Oare acest tratament nu a fost dezvoltat „mult prea rapid” și nu este „insuficient testat”? Ce determină totuși aprecierile pozitive față de tratament și cele negative față de vaccin? Când se consideră testat suficient și testat insuficient?
Sunt întrebări fără răspuns deocamdată. Vom afla probabil răspunsul în zilele care urmează.