Membrii Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) a municipiului Ploiești care fuseseră invitați să participe astăzi (luni), 26.03.2018, la o ședință ce avea pe ordinea de zi nu mai puțin de 16 proiecte pentru avizat au fost lăsați să aștepte în fața unei uși închise. Ce se întâmpla în spatele ușii? Circ, panaramă și lipsă de respect! Într-o frază: doamna arhitect șef Cristina Herția refuza să-și asume convocarea ședinței – document pe care îl semnase – și propunea anularea acesteia.
”PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PLOIEŞTI, DIRECŢIA GENERALĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ, SERVICIUL DEZVOLTARE URBANĂ ŞI METROPOLITANĂ
Vă invităm să luaţi parte în data de 26.03.2018, ora 12,00 la şedinţa COMISIEI TEHNICE DE AMENAJAREA TERITORIULUI ŞI URBANISM constituită conform Hotărârii nr. 316/30.08.2017 a Consiliului Local Ploieşti la Sala de sedinte de la etajul 3, camera 322, din cladirea Palatului Administrativ”.
Așa sună anunțul pe care îl puteți vizualiza pe site-ul primăriei, însoțit de ordinea de zi și documentele tehnice, accesând link-ul: http://www.ploiesti.ro/sedintaCTUAT.php.
Având în vedere experiențele catastrofale pe care le-am avut ca martori ai ultimelor două ședințe, dintre care ultima a fost declarată de juriștii primăriei ca fiind nestatutară, evident că nu puteam lipsi de la aceasta. Am ajuns la ora 12.00 la sala 322, mirat fiind de faptul că holul era cam plin de oameni.
Nefiresc de aglomerat pentru ora la care în Casa Albă lumea cam intră în pauza de masă. Deschid ușa sălii și acolo îmi apare în prim-plan doamna arhitect șef Cristina Herția, așezată lângă viceprimarul George Pană, la o masă unde mai erau primarul Adrian Dobre, viceprimarul Cristian Ganea, funcționari/directori din primărie și doi polițiști.
Mirându-mă că nu văd arhitecții pe care îi știam din vedere ca fiind membri în CUAT, m-am așezat pe un scaun. De la intrarea în sală m-au izbit două lucruri.
Primul: poziționarea arhitectului șef – aproape singură de o parte a mesei ovale, colegii ei din primărie stând realmente înghesuiți unul în altul de cealaltă parte.
Al doilea: atmosfera și discuțiile suspendate printre puncte de suspensie. Nimeni nu vorbea clar, oblu, direct. Toți insinuau, lăsau puncte, puncte și se priveau așa, undeva, la jumătatea mesei.
Deși erau câteva minute după 12.00, aflu că sunt la ședința Comisiei de Circulație și nu la ședința CTUAT. Din instinct, am dat drumul la cameră. Mi-a ieșit capodopera grotescă pe care o veți viziona mai jos.
Vă rog să o urmăriți pentru că este încă o filmare-martor a modului în care își exercită funcția arhitectul șef al Ploieștiului, Cristina Herția. Ea arată o lipsă de respect și considerație profundă față de colegii arhitecți – din CTUAT sau care veniseră să își susțină proiectele și pe care i-a lăsat pur și simplu să aștepte ca nimicurile pe holul primăriei fără să le spună ceva.
Arată o clară lipsă de înțelegere a fișei postului pe care îl are – primarul Dobre și cei doi viceprimari fiind doar niște tipi insistenți care o deranjau din ce în ce mai vizibil.
Și dacă aceste două observații nu sunt suficiente, ea arată disprețul și lipsa de considerație pe care arhitectul șef a orașului îl are față de cetățenii și/sau care așteaptă cu sufletul la gură avizele și autorizațiile Biroului pe care îl conduce.
Subliniind faptul că în timp ce se derulează această discuție între Herția și Dobre, pe holul primăriei, în picioare, așteaptă să fie invitați pentru începerea ședinței CTUAT aproximativ 20 de arhitecți, specialiști și angajați ai Biroului de Urbanism, să dăm drumul la bandă.
Da, ați înțeles exact: doamna Herția a semnat ce a semnat, dar nu a convocat ce a semnat deci nu a semnat. Ba a semnat însă nu este de acord pentru că a semnat pentru că primarul i-a recomandat printr-o hârtie pe colțul căreia a scris. Dar nu o mai găsește pe hârtie pentru că oricum nu are importanță deoarece ea ar fi șeful ședinței dacă s-ar ține. Dar nu se va ține pentru că nu este statutar convocată de către hârtia pe care a semnat-o dar care nu este convocare. Clar ca bună ziua, nu? Și s-au reluat discuțiile Comisie de Circulație, decizându-se că ședința CTUAT nu se va ține.
Cine credeți că i-a anunțat despre acest lucru pe arhitecții, specialiștii și funcționarii de pe holul primăriei care așteptau ordonați, cuminți precum panseluțele începerea ședinței? Moa! Autorul, subsemnatul. Nu arhitectul șef, nu primarul, nu viceprimarii. Nu tu scuze, nu tu pa pa, nimic!
Firește că oamenii nu m-au crezut și au stat pe la ușă încercând să-și facă puțin curaj să intre să le zică ei vreo două nesimțililor dinăutru! După cum puteți observa, niciun arhitect/specialist batjocorit nu a avut suficient… suflu să deschidă ușa și să le bată obrazul. S-au oprit la clanță. Urmăriți proba video:
De ce or avea arhitecții Ploieștiului, elita edilitară a urbei, acest comportament de trestii unduitoare în fața arhitectului șef Herția? Pe cuvânt dacă înțeleg. O fi de la faptul că stau umili la pixul ei de autorizator șef? E o întrebare care poate oferi un răspuns rezonabil pentru faptul că au stat azi ca preșurile la ușa de unde ar fi trebuit să dea sau să ia avize, fie ele și consultative.
Stând lângă ei pe hol am aflat că unii sunt foarte supărați pe presă. Pe cei care nu erau, sper să îi enervez rău cu aceste rânduri. Exact ca sclavii care așteaptă cu masochism privirea stăpânului se uitau la ușa aia pe care nu aveau curaj să o deschidă.
La un moment dat a ieșit pe hol și doamna Herția dar nu i-a băgat în seamă. E drept că nici ei n-au avut curaj să o abordeze, chiar dacă erau așa cocoși în fața ușii închise. Doamna Herția a ieșit să-i spună unei colege de-a mea că o să-i acorde un interviu și să-mi transmită că pe mine nu vrea să mă mai vadă decât la tribunal.
Păcat, privează cititorii de niște puncte de vedere foarte interesante pe care sunt dispus în continuare să i le public in extenso. Nu cred că a încercat să mă sperie cu tribunalul.
S-a întors iute în sală fără măcar să le zică bună ziua monștrilor sacri care gestionează urbanismul Ploieștiului. Probabil s-a gândit să nu-i deranjeze din conversațiile plăcute pe care le aveau. Trece vreo juma” de oră și situația devine confuză: se ține? sau nu se ține? Oamenii se foiesc. Tot mai speră.
Sunt 16 proiecte pe ordinea de zi – 16 beneficiari. Remarc în grup o figură cunoscută doar din poză: domnul Marius Orășanu, omul cu mailul anonim dar asumat. N-avea treabă cu subiectul, dar a venit că a auzit că se vor petrece lucruri interesante la ședința de azi, avea să îmi spună puțin mai târziu.
Peste vreo 40 de minute iese domnul viceprimar Ganea. Are o atitudine fermă, de băiat bun dar dur și exigent. Le spune arhitecților și celorlați specialiști care începuseră să aibă unele adevărate bufeuri de personalitate mai mici sau mai mari, că ședința aia nu se mai ține.
Că se miră că nu i-a anunțat nimeni! Că își cere scuze în nume personal! Nu al instituției care îi miștocărește și îi tratează ca pe niște neica nimeni care nu sunt. Și mai dă de înțeles cu subiect și predicat că ar fi o problemă între primar și arhitectul șef… Că dacă ar fi fost după el… Iată o parte a momentului așa cum a fostea surprinsă pe pixeli de reporter:
După cum observați, mulțimea rămâne blândă. Îi aruncă lui Ganea unele priviri cu subânțeles. Își aruncă între ei unele priviri cu subânțeles. Pe urmă decid separat să plece în grup. Și pleacă resemnați. Dar stați puțin, grotescul și penibilul situației la care am fost martor azi nu se opresc aici.
Cele două funcționare ale Biroului de Urbanism care pregătiseră documentele pentru ședință au, la propriu, ochii în lacrimi. Nu le vine să creadă. Rămân lângă cele două sacoșe de rafie în care se afla documentația ședinței.
Le observă un arhitect care se oferă să le ajute. Mai sare și altul în ajutor și ia cealaltă sacoșă. Așa se transportă documentele Biroului de Urbanism către primpăria Ploiești: în două sacoșe de supermaket de către două doamne cumsecade.
Mai zic doar că astăzi am rămas cu impresia amară că arhitecții din Ploiești fie n-au ajunsă încă la stadiul de vertebrate, fie, dacă au evoluat până aici, se află într-o cârdășie cumplită cu abuzurile și necinstea. Priviți, vă rog, și râdeți sau plângeți – după cum vă vine – filmul cu plecarea documentelor și a mulțimii.