Ceaușescu a înființat o facultate care să școlească specialiști capabili să construiască telecabine pe Valea Prahovei.
Construite în anii 60-70 vechile telecabine din Sinaia și Bușteni care fac legătura dintre stațiune și pârtiile de schi de înaltă altitudine au fost realizate cu un efort uriaș din partea „oamenilor muncii”.
Aceștia au fost nevoiți să urmeze visul măreț al lui Nicolae Ceaușescu, președintele României din acea perioadă. Își poate închipui cineva că în zilele de astăzi, actualii guvernanți ar fi în stare să înființeze o secție specială în cadrul vreunei facultăți tehnice din România, unde să fie școliți studenți, viitori ingineri care să lucreze exclusiv pentru un proiect de mare anvergură?
Ei bine, în timpul regimului comunist așa s-a întâmplat. După ce la Brașov a fost organizat celebrul festival Cerbul de Aur, iar în România au venit mulți artiști străini, Ceaușescu a realizat că zona montană de pe Valea Prahovei nu este suficient de mult dezvoltată, în comparație cu litoralul românesc.
Ca să nu ne facem de râs în fața turiștilor străini, ministrul Turismului din acea vreme, Ion Cozma, a inițiat o serie de proiecte care aveau drept scop revigorarea turismului național, în special cel montan, pe care Ceaușescu și-l dorea la standardele celorlalte țări europene.
Astfel, spre finalul anilor 60, în cadrul Facultății de Silvicultură de la Brașov, este înființată catedra de Exploatări Forestiere în care se studia printre alte domenii: disciplina Funiculare Forestiere.
Aici s-au pregătit specialiștii care mai târziu au lucrat ca ingineri constructori sau proiectanți pentru viitoarele instalații pe cablu care urmau să se construiască (telecabina Sinaia-Cota 1400 (inaugurată în 1971); Cota 1400-Cota 2000; Telecabina Tâmpa Brașov; Telecabina Kanzel Poiana Brașov; telecabina Bâlea Cascadă-Bâlea-Lac; telecabina Babele-Peștera), conform wikipedia.
Și pentru că România acelor ani nu avea specialiști în domeniu care să formeze viitori ingineri constructori în domeniul transportului pe cablu, la Brașov au fost aduși experți din Italia. Astfel, prima generație de ingineri de construcții speciale absolvă în anul 1968 și se implică direct în construcția telecabinelor din Brașov, Bușteni și Sinaia.
La Bușteni, șantierul se deschide în primăvara anului 1973, iar traseul telecabinei este stabilit în paralel cu un vechi drum forestier unde au fost comasate utilajele, de la bascule și excavatoare până la macarale de mari dimensiuni. Se muncea fără oprire, zi și noapte, în schimburi, iar multe lucrări se efectuau manual, iar una dintre marile provocări a fost terenul accidentat. Se spune că foarte greu s-a găsit o soluție fiabilă prin care să se asigure transportul cuvei plină cu beton proaspăt de la baza șantierului către vârful muntelui. S-a folosit inclusiv un troliu manual, pentru că alimentarea cu curent electric era o problemă în acea zonă.
Fiind o zonă îngustă pentru traseul telecabinei, a fost nevoie de ajutorul salvamontiștilor și a echipelor pirotehnice montane speciale pentru a disloca o parte din stânca versantului muntos, consemnează Wikipedia, acolo unde puteți afla și alte date tehnice care au stat la baza construirii telecabinei de la Bușteni.
După montarea pilonilor de susținere a urmat o nouă provocare, tractarea cablului purtător pe șinele special, manevră care a durat aproape două săptămâni. Cu totul, întreaga lucrare a fost finalizată după trei ani, astfel că inaugurarea a avut loc în august 1978, în prezența oficialităților locale și centrale (Ceaușescu nu a participat), iar traseul telecabinei a făcut astfel legătura între stațiune Bușteni (altitudinea 850 m) și Cabana Babele (altitudine 2300 m).
Telecabina de la Bușteni este funcțională și astăzi, poate transporta în medie 1500 de persoane pe zi, cu o viteză de 10 metri pe secundă, lungimea traseului fiind de 4350 m cu o diferență de nivel de 1235 m. Al doilea tronson Babele-Peștera în lungime de 2600 m a fost dat în folosință în anul 1982.
Odată cu finalizarea acestui amplu proiect, zona turistică se dezvoltă spectaculos, turiștii având acces facil la Vârful Omu, la Babele, Crucea Eroilor, Mănăstirea Peștera, Lacul Bolboci etc.