Analiza prezentată recent de Ministerul Mediului privind exploatările de agregate minerale realizate sub pretextul amenajării de iazuri piscicole ridică semne de întrebare și în Prahova. La nivel național, autoritățile spun că, în ultimii zece ani, au fost emise peste 1.200 de avize de gospodărire a apelor pentru obiective declarate drept iazuri piscicole, însă mai puțin de 10% dintre acestea au fost finalizate ca atare.
Din articol
În județul Prahova, situația transmisă Observatorului Prahovean de Apele Române arată că, în perioada 2016–2025, Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița a emis 31 de avize de gospodărire a apelor pentru exploatarea agregatelor minerale în cadrul unor proiecte de realizare de iazuri piscicole.
Dintre acestea, doar două au fost finalizate, în sensul că au încheiat exploatarea și au obținut autorizație de gospodărire a apelor pentru funcționarea folosinței de iaz piscicol.
Cu alte cuvinte, și în Prahova proporția proiectelor care au ajuns efectiv la destinația declarată este redusă.
Ministerul Mediului: „Pe hârtie, România e raiul iazurilor piscicole”
Luna trecută, Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a prezentat fenomenul ca pe o vulnerabilitate legislativă și administrativă. Potrivit acesteia, România nu a cunoscut un „boom piscicol”, ci o practică prin care avizele pentru iazuri au fost folosite pentru exploatări de agregate pe termen lung, multe dintre ele abandonate ulterior.
Datele oficiale prezentate de minister arată că, prin astfel de autorizații, au fost exploatate peste 230 de milioane de metri cubi de agregate minerale în ultimul deceniu. Ministerul susține că fenomenul este concentrat în mai multe bazine hidrografice și că există o corelație între amplasarea acestor exploatări și marile șantiere de infrastructură.
Potrivit aceleiași analize, diferențele de tarifare dintre exploatarea în terasă și exploatarea în albie au creat un stimulent economic pentru folosirea acestei formule, iar prelungirea succesivă a autorizațiilor și neexecutarea garanțiilor de refacere a mediului au permis menținerea exploatărilor pe perioade lungi.
Ce spun Apele Române despre Prahova
În răspunsul transmis Observatorului Prahovean, Apele Române susțin că verifică respectarea prevederilor autorizațiilor de gospodărire a apelor și a celorlalte obligații legale din domeniu.
Astfel, în perioada 2021–2025, în județul Prahova au fost efectuate 36 de controale la societăți care desfășoară activități de extragere a agregatelor minerale din terasele cursurilor de apă în scopul realizării de iazuri piscicole.
Potrivit instituției, în 29 de cazuri au fost respectate prevederile, măsurile și obligațiile impuse prin actele de reglementare, iar în 7 cazuri au fost aplicate sancțiuni pentru exploatarea de agregate fără acte de reglementare, pentru depășirea perimetrului sau a cantității autorizate.
În total, au fost aplicate 6 sancțiuni contravenționale, în sumă de 235.000 de lei, iar într-un caz a fost înaintată o sesizare către organele de cercetare penală pentru exploatarea de agregate minerale fără autorizație de gospodărire a apelor.
Tot Apele Române precizează că, în cadrul acestor controale, nu au fost identificate cazuri în care să se constate schimbarea destinației obiectivului de investiție după obținerea avizului de gospodărire a apelor.
Lista avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor având ca obiect exploatările în terasă cu finalizare iaz piscicol, emise în perioada 2015 – 2026 poate fi consultată aici.
Cum funcționează procedura
Potrivit explicațiilor furnizate de Apele Române, pentru proiectele de tip „amenajare iaz piscicol cu exploatare de agregate minerale” sunt emise mai multe acte de reglementare: aviz de amplasament, dacă iazul este în zona inundabilă; aviz de gospodărire a apelor pentru extragerea agregatelor; autorizații de gospodărire a apelor pentru exploatarea agregatelor pe toată durata lucrărilor, iar la final, autorizație de gospodărire a apelor pentru funcționarea folosinței piscicole.
Instituția subliniază că acest ciclu de reglementare se repetă până la finalizarea obiectivului, adică până la exploatarea întregii rezerve aprobate și realizarea suprafeței și adâncimii avizate.
Practic, dreptul de funcționare ca iaz piscicol este acordat doar la finalul exploatării, când beneficiarul solicită autorizația pentru folosința piscicolă rezultată. Până atunci, firma respectivă extrage agregate minerale ca dintr-o balastieră obișnuită. Nefiind un termen clar definit, firmele pot prelungi cu anii funcționarea acestor exploatări.
De ce este fenomenul sensibil
Ministerul Mediului atrage atenția că exploatările abandonate pot produce efecte directe asupra mediului și comunităților locale.
Excavațiile nefinalizate pot afecta stabilitatea solului și regimul apelor subterane, pot accelera eroziunea și pot crea riscuri pentru infrastructura aflată în apropiere, inclusiv drumuri și poduri.
În plus, gropile cu apă rămase neamenajate și neîmprejmuite pot deveni pericole pentru populație, fiind invocate accidente grave și chiar decese prin înec.
Totodată, astfel de perimetre pot fi transformate în depozite ilegale de deșeuri și pot afecta fauna sălbatică și animalele domestice.
Se întâmplă și la marginea Ploieștiului, unde au rămas gropi uriașe în urma exploatărilor agregatelor minerale folosite în special pentru construcția autostrăzii A3 București-Ploiești. Acum, aici se depozitează ilegal tot felul de deșeuri, de la menajere până la cele provenite din construcții.
Ce urmează
Ministerul Mediului anunță un pachet de măsuri legislative care ar urma să includă: limitarea duratei exploatării pentru amenajarea iazurilor piscicole, sancțiuni mai clare pentru obiectivele nefinalizate, interzicerea eliberării de noi autorizații operatorilor care nu au respectat condițiile anterioare și echilibrarea sistemului de tarifare între exploatările în terasă și cele în albie.
În paralel, ministerul anunță controale mixte ale Apele Române și Gărzii Naționale de Mediu pentru exploatările vechi, dar și executarea garanțiilor financiare acolo unde obligațiile de mediu nu au fost respectate.
În cazul Prahovei, datele transmise de Apele Române arată că fenomenul există și aici: 31 de avize emise în aproape zece ani și doar două iazuri piscicole finalizate. Chiar dacă instituția spune că, în controalele efectuate, nu a constatat schimbarea oficială a destinației investiției, proporția redusă a proiectelor ajunse la final poate ridica semne de întrebare cu privire la destinația finală a uriașelor gropi săpate pentru agregatele minerale folosite în construcții, inclusiv pentru drumuri și autostrăzi.
Sunt din zona Prahova Telega unde pe malul râului Doftana sunt depozite de agregate care au fost de mai multe ori controlate dar nu sa întâmplat mare lucru deoarece unul dintre administratorii lucrează la Apele Române Paltinu.Cu mult peste suprafața închiriată se întinde depozitul de agregate în ambele cazuri sub stratul de suprafață a fost îngropate după ce sa extras pentru amenajarea depozitului cantități enorme de molozuri betoane resturi din construcții,cu știrea autorităților locale Telega.O Akra firma a cărat în Telega dure de tine de molozuri care împreună cu administrația locală primar în special au îngropat în zona Buștenari Obarsie aceste molozuri betoane resturi din demolări unele resturi molozuri au fost folosite pentru a se face niște drumuri private începând din domeniul public ocupat și folosit abuziv.Inca se mai practica aceste practici.Acestevfirme au fost sponsorii principali ai susținerii PSD pentru alegerile locale de circa 15 ani.Una dintre firme este folosită f des de autoritățile locale în lucrări publice este o legătură permanentă în folosirea banului public între cunoscuți de aici și abuzurile semnalate de către mi evde N ori doar controale că la plimbare.Da am controlat nu sau găsit aspecte care să pună în pericol sănătatea publică sunt radpunsurile Gărzii de Mediu Prahova Apele Române complice la abuzuri.Arnfi cazul să se verifice în substrat afacerile cu responsabilitate.