Artizanii adevărați sunt din ce în ce mai greu de găsit în zilele noastre, mai ales în orașele unde lumea caută mai mult modernismul. Cu toate acestea, la Ploiești, este Teodora Mosor, cea care lucrează mărțișoare și nu numai, în al său „Atelierul Zânelor”.
Din articol
Nu întâmplător se numește așa locul unde iau naștere minunile de lână, făurite de mâinile Teodorei. Ea este mândra mămică a două „zâne” care îi sunt mereu alturi și au învățat, încă de mici, să iubească meșteșugurile și tradiția.
S-a născut într-o localitate din sudul țării, iar potecile vieții au adus-o la Ploiești, unde s-a și stabilit. Are un loc de muncă stabil pentru că, recunoaște, nu se poate trăi din artizanat. Dar, chiar și așa, își găsește timp pentru a-și urma pasiunea la Atelierul Zânelor. „Nu poți trăi, financiar, din acest meșteșug, dar te poți hrăni sufletește cu această pasiune. Eu nu pot rezista o zi fără să lucrez ceva”, spune, cu sinceritate, artizana.

Cum a început Teodora Mosor să lucreze lâna
Pentru Teodora Mosor, arta de a da viață lânii este o adevărată pasiune plecată, așa cum povestește ea, încă din copilărie.
„Îmi amintesc cum mamaie Veta și mămica mea lucrau de zor, în fiecare iarnă, năvădeau, urzeau macate, plăpumi, preșuri, lucrau ciorapi, pulovere, ileci de lână… Aveam un atelier în toată regula în odaia casei”, povestește Teodora.
Mărturisește că tot procesul de pregătire a lânii se desfășura pe lângă casă și toată familia participa la acesta.
„Tot procesul lânii se pregătea lângă casă, de la tunsul oii, de care se ocupa tăticul meu. Spălatul și scărmănatul lânii îl făceam noi, copiii, împreună cu mămica mea, acesta fiind un proces mai ușor”, mai povestește ea.
Încă de când era copil s-a apucat de lucru. „În clasa a VII-a mi-am tricotat primul pulover din lână, sub atenta supraveghere a mamaiei Veta. Era de culoare roșie. Desigur că și boitul îl pregăteam tot acasă…”, mai spune ea.
Cu timpul însă, din păcate, plecând din casa părintească, a lăsat acest meșteșug deoparte și, aproape l-a „uitat”.
A vrut să facă mărțișoare de când era mică, dar situația financiară a familiei nu i-a permis
„Țin minte un an din copilărie, când am rugat-o pe mămica mea să pregătim și noi mărțișoare. Ea, neavând o situație materială foarte bună, nu a reușit să îmi îndeplinească dorința”, povestește artizana.

Acest lucru a făcut-o ca să-și dorească și mai mult la odată, cândva, să poată face și ea propriile mărțișoare.
„Am devenit adult, și mergeam la târguri, unde admiram ce pregătesc artizanii și ziceam ce minunat este să ai mâini pricepute și inspirație pentru tot ce realizau, fără să îmi dau seama că Dumnezeu m-a înzestrat și pe mine”, spune ea.
Au mai trecut ani până când Teodora a realizat faptul că și are talentul de a realiza lucruri minunate și, astfel, de a-și îndeplini visul de când era copil: să lucreze singură propriile mărțișoare.
La Ploiești, Teodora și-a îndeplinit visul: face mărțișoare în Atelierul Zânelor
„Azi, fiind adult, am hotărât să îmi îndeplinesc eu acest vis și, de câțiva ani, îmi pregătesc singură orice mărțișor îmi doresc. Lucrez cu mare drag pentru a putea dărui oamenilor dragi câte un mărțișor în luna martie”, povestește Teodora.
Sunt câțiva ani de când Teodora Mosor lucrează în Atelierul Zânelor. Și tot de câțiva ani este prezentă, an de an, la Târgul de Mărțișor organizat de Centrul Județean de Cultură Prahova „Acad. Eugen Simion”. Astfel, și-a văzut visul cu ochii.
„Așadar mărțișorul rămâne obiceiul meu de suflet, pe care îl voi păstra și povesti pe unde voi păși”, spune ea.
Deși a încercat de-a lungul timpului mai multe tehnici de lucru, fiind pasionată de tot ceea ce înseamnă artizanat, dar mereu s-a întors la lâna copilăriei ei.
„De-a lungul anilor am încercat multe tehnici de lucru, dar cea mai prețioasă mi se pare lâna. Pe lângă lână am realizat și lucrări de suflet, pe care le voi lăsa moștenire fetelor mele, cămășile tradiționale autentice, cusute cu multă atenție, răbdare și har”, spune creatoarea de la Atelierul Zânelor.
Pe Teodora Mosor o veți găsi și anul acesta la Târgul Mărțișorului, organizat de Centrul Județean de Cultură Prahova „Acad. Eugen Simion”. Indiferent de vreme, ea va fi acolo, pentru a oferi tuturor celor care iubesc frumosul și artizanatul, mărțișoare și bijuterii din lână lucrate cu suflet de român.
