Cu ocazia festivalului anual Simfonia Lalelelor, am dat o fugă, weekendul care a trecut, la Pitești. Parțial în interes de serviciu, parțial în interes de vacanță (pentru că de obicei îmbin utilul cu plăcutul…), de sâmbătă până duminică am poposit în orașul reședință de județ al Argeșului.
Ca obiectiv principal în oraș, în afară de festival, am avut centrul. Nu de alta, dar fotografiile de acolo, de acum un an sau doi, după amenajarea zonei pietonale, m-au făcut să-mi doresc să văd și eu ce se poate face într-un oraș similar cu Ploieștiul, trebuie să recunoaștem…
Pitești nu este un oraș cu arhitectură istorică, cu clădiri impresionante, așa ca Iașiul sau Clujul. Pitești nu este un oraș cu istorie sau cu tradiție în cultură. Ba chiar, la aceste capitole, aș spune că stă mai prost decât Ploieștiul… Și, cu toate acestea, fotografiile cu centrul orașului după amenajare, ne-au lăsat cu gura căscată. „De ce la ei se poate și al noi nu?”, a fost întrebarea care mi-a venit imediat în minte.
Cazarea am ales-o în centrul orașului, la Ibis Styles, ca să fim aproape de tot ceea ce ne propusesem: o plimbare pe jos până la Parcul Lunca Argeșului, la Simfonia Lalelelor, și o seară petrecută în centru, pe zona pietonală, până spre fântâna muzicală.
Din păcate, vremea nu prea a ținut cu noi, adică a fost cam răcoare. Și asta s-a întâmplat și la festival, în timpul zilei, dar mai ales seara, la plimbare. Dar se putea și mai rău… măcar nu ne-a plouat.
Piteștiul a fost… puțin dezamăgitor
„Ai plecat cu așteptări prea mari”, mi-am auzit reproșuri. Se poate și asta… Dar imaginea centrului pietonal a fost puțin tristă. Amenajările din poze sunt evidente, gazonul este frumos, peisagistica minunată daaaaar… Tot acel parc din poze, cu mini-râurile șerpuitoare și fântânile acelea deosebite, era fără apă! Ceea ce dă o imagine dezolantă.
Piteștiul se bucură de o zonă de promenadă mult mai lată, față de Ploiești. Cel puțin mie așa mi s-a părut. Dar, în rest, e cam la fel. Aceleași blocuri de trei – patru etaje, aceeași arhitectură care nu spune nimic. Da, parcul cu apa ar fi dat valoare. Și probabil că dă… când e apă. Din păcate eu n-am văzut-o.
Ceea ce am observat însă, spre deosebire de Ploiești, la Pitești în centru era plin de oameni! Pe toată zona pietonală, plimâbându-se sau stând pe bănci, era o forfotă incredibilă.
Iar duminică dimineață, mai ales că ieșise și soarele, am renunțat la o plimbare până la fântâna muzicală din cauza… aglomerației! Da, era foarte aglomerat! Oameni de toate vârstele, copii pe biciclete mici sau pe trotinete, bebeluși în cărucioare… nu-mi venea să cred cât de animată era zona.
Am pus acest lucru și pe seama faptului că, la Pitești, în acel weekend, erau destui turiști, veniți la Simfonia Lalelelor. Dar, oricum… spre deosebire de Ploiești, la Pitești centrul e chiar animat!
Fântâna Muzicală, o adevărată atracție turistică
Deși poate părea greu de crezut, Fântâna Muzicală din Piața Primăriei chiar atrage foarte mulți curioși. Sâmbătă, 12 aprilie 2025, a fost primul spectacol al sezonului și, chiar dacă a început mai târziu decât ora anunțată pe net, s-a strâns destulă lume.
Ba, la un moment dat, s-a auzit vocea unui ghid turistic: „Bucureștiuuul! Gataaa! Haideți, plecăm!”. Pentru că bucureștenii nu se mai dădeau plecați din Pitești.
Acorduri ale unor piese cunoscute, cu jocuri de lumini și jeturi de apă, fac din Fântâna Muzicală o adevărată atracție turistică.
Stând și privind spectacolul îmi imaginam, trist-amuzată, cum ar fi fost la noi această fântână, cu nelipsiții „scăldători” din fiecare sezon. Mda… la noi chiar nu cred că ar avea sens o astfel de investiție. Ar fi bani aruncați degeaba pentru că nesimțirea la noi e la cote maxime.
Revenind la fântână… pentru copii este un deliciu. Deși deja se lăsase frig afară, niciun copil din cei prezenți nu s-a lăsat dus de acolo până la final. Se jucau, alergau, se prefăceau magicieni care comandă jeturile de apă și, mai presus de orice, se bucurau de spectacolul de muzică și de lumini.
Cel mai probabil, dacă în același timp la Simfonia Lalelelor nu era concert Smiley, în Piața Primăriei ar fi fost mai mulți prezenți la primul spectacol al acestui an al Fântânii Muzicale.
Minusul major al Piteștiului: cerșetorii
Și, totuși, trebuie să recunosc faptul că am observat și minusuri, comparativ cu Ploieștiul. În primul rând cerșetorii… Mai exact numărul lor.
Cerșetorii în Pitești sunt peste tot! Și nu exagerez când spun asta… Te așteaptă când ieși din magazin, când pleci de la covrigărie sau dacă îți iei o cafea de la automatul din stradă. Sunt agasanți și sunt bine îmbrăcați. Sunt atât în vârstă, cât și tineri sau mame cu copii.
„Dă, să iau o pâine la ăsta micu!”, „Dă, să iau și eu ceva de mâncare!”, „Dă și mie să nu mor de foame!”… și exemplele de replici pot continua.
M-a distrat că, la un moment dat, a venit un tânăr la vreo 30 de ani, pe pietonală, în fața Centrului Comercial Trivale, să ceară „de o pâine”. Și era mai bine îmbrăcat la mine!! El avea blugi Levis, neuzați, eu… aveam blugi luați la reducere de la H&M. Deci… despre ce vorbim?
Cred că duminică, când m-am urcat în mașină să plec acasă, de asta m-am bucurat că am scăpat: de cerșetori. Dacă mănânci un covrig pe pietonală, îți stă în gât! Dacă bei o cafea pe bancă, în centru, lângă parcul fără apă, îți stă în gât! Iar dacă îți iei o felie de pizza de la Luca… mai bine te duci să o mănânci în camera de hotel. A fost horror!
Pe de altă parte, weekendul la Pitești a fost chiar plăcut. Simfonia Lalelelor a adus turiști mulți în Parcul Lunca Argeșului ba chiar, la hotelul unde ne-am cazat, era un grup de greci veniți special pentru acest eveniment.
Mi-ar plăcea și la noi să fie organizate evenimente pentru care să se deplaseze autocare pline de turiști în oraș. Cred că Ploieștiul ar avea mult de câștigat dacă ar face asta. Pe de altă parte, mai bine rezolvăm întâi cu locurile de parcare pentru că, dacă ar veni turiști cu mașinile, nu știu, zău, unde ar putea să le parcheze… 😉
