La 45 de ani, gălățeanca Dana Hâncu a decis să intre, pentru prima dată, în competiția Dac Warrior, organizată pe domeniul „Ferma Dacilor”, din Tohani, mânată de dorința de a se autodepăși. A intrat în cursa Ultimate Run, de 20 de km, cu obstacole, fiindcă, spune aceasta, „eu funcționez pe principiul totul sau nimic”. Deși nicio secundă nu și-a propus să câștige ceva, ba, din contră, i-a fost chiar teamă că va fi descalificată, dată fiind dificultatea cursei, Dana a reușit să ajungă pe podium și să ocupe locul al doilea.
Alergarea chiar ne poate schimba viața. Mărturii în acest sens sunt poveștile de succes ale oamenilor simpli, care s-au hotărât să schimbe ceva în stilul lor de viață și să facă mișcare. Pentru Dana Hâncu, participarea la tot ce înseamnă competiție sportivă a fost și rămâne motivația perfectă.
„710 metri diferență de nivel, 30 de obstacole, din care 26 făcute. Parcă nici acum nu-mi vine să cred că am luat locul al doilea la categoria mea de vârstă.
Anul acesta nu am făcut foarte multe antrenamente, indiferent că vorbim de semi, maraton sau cros montan. Pentru că atât a fost timpul meu fizic, dar mai ales psihic. Alergările au fost de 5, maxim 10 km de asfalt făcute când am putut, în condițiile în care știm cam ce reprezintă muntele în comparație cu asfaltul. Dar atât s-a putut, indiferent de cum am vrut eu să îmi organizez programul.
La Dac Warrior am pus accent pe obstacole, să trec de cât mai multe, și să mă încadrez în timpul maxim de concurs, știind că am alături cei mai buni sportivi din țară, pe genul acesta de concurs, dar mai ales la cursa mea. A fost o atmosferă de vis. De la modul în care acest concurs a fost gândit, până la bunătatea și atenția tuturor celor implicați. Nu pot să uit căldura voluntarilor care au avut mereu grijă de noi, mai ales la capitolul hidratare, dată fiind canicula”, a povestit gălățeanca, jurist de profesie.
Citește și: Povestea lui Mihai Nistor, sportivul nevăzător care participă la Dac Warrior, competiția de alergare de la Tohani
Când își propune ceva, ea recunoaște că nimic nu o oprește din drumul către îndeplinirea obiectivelor pe care le are. Chiar și când lucrurile nu au mers așa cum și-a dorit, a continuat să muncească și să își dovedească în primul rând ei că rezultatul respectiv a fost doar o întâmplare. Este genul de persoană care niciodată nu renunță, nici măcar atunci când nimeni nu mai crede în ea, iar aceasta este mentalitatea de învingător care mereu va face diferența între sportivi.
„Funcționez pe principiul totul sau nimic. Mi-a fost teamă de cursa de 20 de km. cu obstacole, însă, a fost ca un test pentru mine. Nu m-a interesat pe ce loc ies, fiindcă eu când îmi propun ceva nu intru în competiție cu o altă persoană, intru cu mine însămi, singurul adversar al meu sunt eu. Alerg de plăcere și o fac pentru fizicul și psihicul meu. Consider sportul un fel de terapie, e ca mersul la psiholog, numai că sunt eu cu gândurile mele și cu natura de jur împrejur. Mișcarea e esența vieții, ar trebui să facă parte din rutina fiecăruia de zi cu zi”, a mai mărturisit Dana Hâncu, impresionată, deopotrivă, și de forța pe care a văzut-o emanând la participanții cu dizabilități. Concurenți nevăzători cum au fost Mihai Nistor sau Răzvan Nedu, ori Laurențiu Șerban, competitorul cu handicap locomotor.
Citește și: Povestea lui Viorel Palici, sportivul care a participat la toate edițiile Dac Warrior, competiția de alergare de la Tohani: „ În copilărie am muncit cu ziua”
Dana Hâncu recunoaște că abia așteaptă următoare ediție Dac Warrior. Se va înscrie din nou, își va lua și familia și, spune aceasta, va încerca să convingă pe cât mai mulți să ajungă pe domeniul de la Tohani, locul unde, în afară de casă, se simte cel mai bine. Se simte un un om liber, împlinit și fericit.
„Nimic nu e imposibil dacă îți dorești cu adevărat și ești suficient de motivat. Prin puterea exemplului meu, încerc să îi fac și pe cei din jur să înțeleagă că totul depinde de ei dacă își doresc real să schimbe ceva. Într-adevăr, e nevoie de muncă, perseverență, consecvență și ambiție, necesare pentru a schimba ceva la tine și la viața ta. Nimic nu se obține fără muncă transpirație, cum spun eu”, a conchis aceasta.