- Publicitate -

Istoria Catedralei Sf. Ioan Botezătorul a cărei clopotniță este pe lista monumentelor din Ploiești

Considerată cea mai impunătoare biserică din Ploiești, Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul are o istorie aparte. Puțini știu că pe lista monumentelor istorice figurează clopotnița lăcașului de cult. Catedrala a fost ridicată cu materiale de construcție aduse din locurile unde au luptat soldații prahoveni, respectiv de la Oituz și Mărășești.

Istoria bisericii ridicate pe Bulevardul Republicii, din zona centrală, datează de mai bine de 200 de ani. Pe locul unde se înalță impunătoarea Catedrală Sf. Ioan Botezătorul, în anii 1810 – 1811, a fost ridicată o biserică din lemn cu hramul Sfântul Ioan.

- Publicitate -

După alte trei decenii, în perioada 1841 – 1842, cu bani colectați de la locuitorii mahalalei, ortodocși de etnie română, bulgară, dar și greacă și sârbă, a fost ridicată o nouă biserică din cărămidă.

Ioan Groșescu, autorul lucrării Mahalalele Ploieștiului, a reușit să surprindă în scrierile sale o adevărată poveste a lăcașului de cult, dar a descris și faimoasa istorie a mahalalei Ioan, din zona centrală a orașului.

- Publicitate -

Catedrala Monument al Eroilor Prahoveni din Războiul de Întregire a Neamului

Mahalaua Sf. Ioan este consemnată pentru prima dată, potrivit lui Ioan Groșescu, în 1820, cu ocazia recensământului, când în această zonă figurau șase negustori și 7 meșteșugari. Cum numele mahalalelor din Ploiești, în cele mai multe cazuri au fost date de numele bisericilor, putem trage concluzia că se confirmă faptul că în zona Catedralei a existat în urmă cu mai bine de 200 de ani o biserică cu hramul Sfântul Ioan.

În pisania din 1971 a lăcașului de cult se precizează că „Prima biserică cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul s-a ridicat pe acel loc, în anii 1810 – 1811”.

Povestea nu se termină însă aici. Cum la acea dată construcția s-a realizat din lemn, după alți 30 de ani, „în anii 1840-1841, s-a ridicat în locul ei, cea de azi-corpul vechi. În anul 1923, s-au pus temeliile clopotniţei actuale şi s-a hotărât atunci – prin consensul unanim al reprezentantilor autorizaţi ai obştei enoriei orasului, judetului şi ţării – să se ridice o nouă biserică şi să fie socotită de-a pururi: Catedrala Monument al Eroilor Prahoveni din Războiul de Întregire a Neamului 1916 – 1918”, se mai precizează în pisania din 1971.

- Publicitate -

De altfel, în „Mahalalele Ploieștiului” se mai menționează că, „s-au găsit destui locuitori în partea locului care, în 1840, să pună mână de la mână și să înceapă construcția bisericii care există și azi și pe care au târnosit-o în 1842”.

„Pe parcurs, aceasta a fost reparată în mai multe rânduri, devenind, din 1939, catedrală, în fața sa ridicându-se monumentul realizat după planurile arhitectului Toma T. Socolescu, închinat eroilor prahoveni din Războiul de Întregire a Neamului, 1916 – 1918”, se menționează în „Mahalalele Ploieștiului”.

Turla principală a catedralei are o înălțime de 60 de metri, iar proiectul clopotniței, unul de altfel complex, a fost încredințat arhitectului Toma T. Socolescu. Catedrala a fost ridicată cu materiale de construcție aduse din locurile unde au luptat soldații prahoveni, de la Oituz și Mărășești.

- Publicitate -

Mahalaua Sf. Ioan

Cei curioși să afle cum s-a format Mahalaua Sfântul Ioan, ei bine, o descriere atentă o regăsim tot în scrierile lui Ioan Groșescu, potrivit căruia „mahalaua a avut noroc”.

„Mai tânără față de suratele sale, a fost crescută în răsfăț”, spune Groșescu, precizând că la data înființării la nivelul Ploieștiului existau deja, „de la vest către sud 9 mahalale, una dintre ele, Sfinții Împărați, întinzându-se, spre vest, puțin dincolo de biserica având acest hram, iar spre nord, până la cimitirul evreiesc (la intersecția străzilor Vasile Lupu cu Trei Ierarhi – cum se numesc azi”.

Mahalaua Sf Ioan se regăsește la recensământul din 1820, dar și la cel din 1830, iar șase ani mai târziu, în această zonă erau deja 231 de gospodării, cu 328 de familii, „dintre care 153 erau proprietare, 160 chiriași și 15 ținuți de pomană”.

- Publicitate -

În arhive s-au păstrat de altfel fotografii cu Piața Unirii (1925), dar și cu celebrul Lipscani, așa numita „uiliță a bogasierilor”.

Ai un pont?
Scrie-ne pe WhatsApp la 0785075112.

Trimite pe WhatsApp

2 COMENTARII

  1. Vrem sa ne informati si pe noi cand se deschide intrarea in toata Catedrala! Preotul sef al Catedralei trebuie sa stabileasca o data de deschidere, ca sunt peste 15 ani de cand nu este deschisa decat sub turla!

  2. Cum este posibil ca un monument istoric sa fie lăsat în nepăsare de un preot,fără ca nimeni sa nu îl întrebe nimic.Cum oare s-au cheltuit sponsorizările Petrom?

Ce părere ai? Comentează aici!

Comentariul tău
Numele tău

Sondaj Observatorul Prahovean

- Publicitate -

Exclusiv

Provocarea Observatorul Prahovean

- Publicitate -
- Publicitate -
- Publicitate -

Știri noi

- Publicitate -
- Publicitate -
- Publicitate -