Statul român, principalul profitor al scumpirii carburanților. Peste jumătate din prețul acestora este compus din accize și taxe

De la începutul lunii martie, carburanții s-au scumpit de opt ori, iar în ultimele cinci zile prețurile au crescut zilnic. Sâmbătă, 14 martie, benzina s-a scumpit cu 9 bani, pe 13 martie – motorina cu 9 bani, iar pe 12 martie, ambele tipuri de combustibil au crescut cu câte 9 bani. Acestea au fost precedate de mai multe scumpiri și în luna februarie. Azi, 15 martie, 1 litru de motorină costă 9,05 lei, în timp ce benzina a ajuns la 8,59 lei. 

În timp ce alte state au luat deja măsuri pentru a limita creșterea prețurilor carburanților, oficialii români care ar putea să intervină mimează preocuparea față de posibile măsuri similare.

În fapt, statului îi convine de minune situația, mărindu-și astfel încasările la buget din taxarea carburanților.

Cât costă carburanții la poarta rafinăriilor și de ce ajung la pompă la valori duble.

Mulți români circulă frecvent în alte state, văd și compară prețurile. Chiar și cei care nu călătoresc se pot informa online destul de simplu. Așa că, apar întrebările firești, de ce la noi sunt carburanții mult mai scumpi decât la vecinii bulgari, la turci sau în multe alte țări.

Pentru a înțelege mai bine diferența, vom detalia elementele care compun prețul unui litru de carburant, cu mențiunea că ne vom raporta la o valoare de 9 lei/litrul de motorină, existând foarte mici diferențe de la o stație de carburant la alta.

La o alimentare de 50 de litri cu motorină plătim 450 de lei.

Taxele statului

– Acciza la motorină este aproximativ 2,4 lei/l, deci din cei 450 de lei 120 lei se duc la stat.

–TVA este aproximativ 1,5 lei/l. La 50 L – 75 lei

Total taxe stat: 120 + 75 = 195 lei, reprezentând aproximativ 42–43% din prețul total. Dar statul încasează taxe și din celelalte operațiuni, respectiv depozitare, transport și operarea rețelelor de distribuție. La final, din prețul litrului la pompă, statul român își trage ”partea leului” de peste jumătate.

Costul petrolului și rafinarea reprezintă componentele de care depinde de piața petrolului. Acestea însumează 3 lei/litru, adică doar 150 lei din valoarea plinului de 50 de litri pe care noi plătim 450 de lei, mai simplu spus… o treime. Cei trei lei includ: petrol brut, rafinare, tranzacționare internațională.

Transportul, depozitarea și distribuția însumează aproximativ 0,8 lei/l, adică 40 lei din cei 450 de lei pentru un plin. Concret, ne referim la transportul cu cisternă, depozite petroliere și operarea benzinăriilor.

Știm că marja companiei petroliere poate să pară fabulos de mare, dar ea este de aproximativ 0,76 lei/l. Practic, la 50 L × 0,76 rezultă că la un plin pe care plătim 450 de lei compania petrolieră are 38 lei. Aceasta este marja brută din care companiile plătesc: salarii, electricitate, chirii, o serie de costuri operaționale, investiții și profit.

Desigur, volumele produse și comercializate sunt imense, de aici și cifrele impresionante ale companiilor petroliere și tot de aici confuzia că ele au cel mai mult de câștigat. În realitate statul este cel care dublează prețul pe litrul de carburant. Și chiar dacă benzina este ceva mai ieftină, în mare tot la același mecanism de compunere a prețului final ne raportăm.

O interpretarea simplă: Din fiecare 1 leu de scumpire, 0,60 lei vin din piața petrolului, 0,35–0,40 lei vin din taxe, 0,05–0,10 lei vin din restul sistemului. 

În ce situație este România, dacă am avea o criză profundă a petrolului

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat, cu o zi în urmă, că ”suntem pregătiţi cu stocuri de criză, şi dacă nu am mai aduce în România niciun litru de motorină, n-am mai rafina niciun litru de ţiţei, am fi o situaţia în care aproape 4 luni de zile, cu stocuri de criză, plus ce avem stocuri comerciale, să putem să funcţionăm la nevoia României de astăzi.”

Din punctul meu de vedere n-ar trebui să ajungem acolo, mi se par măsuri destul de drastice ca să fie luate la nivel naţional, este evident că este decizia fiecăruia dintre noi dacă decidem să mergem cu mijlocul de transport în comun sau să ne folosim maşina.

Ceea ce este foarte important acum e ca noi, ca şi ţara, este să avem rute diversificate de aprovizionare pentru combustibil. Noi aducem undeva la 75% din petrolul pe care îl rafinăm în România din alte state care n-au legătură cu Orientul Mijlociu şi aici putem să spunem că nu suntem atât de afectaţi.

În schimb, aducem din Arabia Saudită aproximativ 40% din importurile noastre de motorină, ceea ce ne creează în momentul de faţă, o zonă de potenţial risc. Ceea ce e important e că astăzi am diversificat foarte mult rutele, nu depindem de acea zonă dar este un val la nivel mondial care afectează fiecare economie, fiecare ţară. 

Un detaliu foarte interesant: România produce doar aproximativ 30–35% din petrolul pe care îl consumă, restul trebuie importat. Și cum războiul din Iran este departe de a fi terminat iar consecințele vor fi pe termen mediu și lung, nu putem lua în calcul o revenire rapidă la prețurile pe care eram obișnuiți să le plătim, ba chiar există riscul să vedem și prețuri de peste 10 lei/litrul de carburant, dacă prețul la bursă ajunge la 125 de dolari pe baril.

Despre scenariul în care România ar putea să apeleze la rezervele strategice, ministrul a declarat:

”În situaţia în care se constată o penurie în apozitionare şi în rafinarea pe plan intern, ceea ce în momentul de faţă nu este cazul. 

Suntem pregătiţi şi cu această situaţie, dacă e nevoie să eliberăm anumite stocuri pentru a echilibra piaţa, în intern, în anumite zone de a ţine preţul oricum stabil şi în acelaşi timp de a ne asigura că dacă, Doamne fereşte, apare o nouă blocadă, mult mai mare, în canalul Suez, care acolo ne-ar afecta pe noi în mod direct, atât în România cât şi în toată Europa, care importă 40 de milioane de tone de motorină de acolo, este evident că atunci eşti nevoit să intervii.

Stocurile de urgenţă le activezi doar într-o situaţie cu adevărat de criză şi dacă nu mai ai o altă soluţie. Deci noi acum suntem pregătiţi, cu aceste stocuri de criză.

Dacă nu am mai aduce în România niciun litru de motorină, n-am mai rafina niciun litru de ţiţei, am fi o situaţia în care aproape 4 luni de zile, cu stocuri de criză plus ce avem stocuri comerciale, să putem să funcţionăm la nevoia României de astăzi.”

Ce poate face concret statul român pentru a limita creșterea alarmantă a prețurilor carburanților?

Pentru a absorbi un șoc extern masiv, statul poate decide o reducere temporară a accizelor percepute pentru benzină și motorină. O altă măsură fiscală aplicabilă este scăderea cotei de TVA specifice acestui sector.

Aceste decizii taie instantaneu din prețul afișat la stațiile de alimentare. Astfel se stopează și creșterea accelerată a prețurilor tuturor produselor și serviciilor.