Studiu: Ploieștiul ocupă unul dintre ultimele locuri în topul orașelor verzi din România

Un studiu realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare arată că Ploieștiul se află printre ultimele orașe din țară în clasamentul municipiilor reședință de județ după suprafața verde raportată la numărul de locuitori. În timp ce orașe precum Reșița, Zalău sau Râmnicu Vâlcea conduc topul, Ploieștiul ocupă locul 34 din 41.

Cum a fost măsurată „amprenta verde”

Pentru a măsura ”verdele”, Institutul pentru Orașe Vizionare a dezvoltat un indicator propriu, în care a analizat suprafața acoperită cu vegetație și pădure pe o rază de 1 kilometru în afara suprafeței rezidențiale și industriale, raportată la populația rezidentă, potrivit Recensământului Populației și Locuințelor 2021.

Asta înseamnă că în analiză nu au fost incluse doar suprafețele clasificate ca „spații verzi” din domeniul public, ci și vegetația din curțile oamenilor sau din alte spații private. Practic, autorii au urmărit verdele din oraș și din proximitatea acestuia, așa cum se vede din satelit, indiferent de forma de proprietate.

Orașele fruntașe în clasamentul verde

Potrivit metodologiei CITY INDEX, primele cinci municipii din România în funcție de suprafața verde raportată la numărul de locuitori sunt: Reșița, Zalău, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare și Slatina.

Autorii studiului arată că nu este surprinzător faptul că orașele mai mici stau mai bine decât marile centre urbane la acest indicator. Acestea sunt mai compacte, au limite urbane mai puțin extinse, trafic mai lejer, mai puține suprafețe impermeabile și, implicit, o calitate mai bună a aerului și acces mai facil la zone verzi sau naturale.

Reșița, exemplul pozitiv

Reșița este prezentată drept campioană la „Amprenta Verde”, rezultat explicabil prin poziția sa în inima Banatului montan.

Orașul cu aproximativ 58.000 de locuitori este lider național la nu mai puțin de șase indicatori: calitatea aerului, amprenta verde, efortul investițiilor publice per locuitor, traficul urban, accesibilitatea locuinței și indicatorul vreme.

O parte dintre aceste rezultate țin de avantajele geografice, însă autorii studiului spun că administrația locală a ales să transforme aceste atuuri într-o direcție de dezvoltare asumată și într-un brand local.

În ultimii ani, Reșița a investit în mobilitate urbană verde: a reintrodus tramvaiul electric după trei decenii, a achiziționat autobuze electrice, a creat piste de biciclete și a reconfigurat principalul ax urban. La acestea s-au adăugat modernizarea spațiilor publice, a trotuarelor, a zonelor verzi și a conexiunilor urbane dintre cartiere.

În paralel, orașul a început reconversia sistematică a patrimoniului industrial. Clădiri precum Școala Pittner, hala Minda sau alte foste obiective industriale au primit funcțiuni culturale și sociale noi. Este așteptată și reconversia funicularului industrial într-o zonă de promenadă la înălțime și destinație turistică.

Ploieștiul, printre ultimele orașe din clasament

În acest clasament, Ploieștiul ocupă locul 34 din 41, adică unul dintre locurile de la coada ierarhiei orașelor verzi din România.

Potrivit analizei, 31% din suprafața orașului este acoperită de spații verzi, însă în acest procent sunt incluse și cimitirele, precum și două parcuri aflate în afara orașului, cum sunt Bucov și Parcul Municipal Vest.

Cu alte cuvinte, imaginea statistică a Ploieștiului este deja slabă, iar în realitate percepția asupra spațiilor verzi din oraș este chiar mai critică.

Ploieștiul alocă 70 de bani/mp de spațiu verde

Ploieștiul este deficitar și la administrarea spațiilor verzi, una dintre cauze fiind lipsa finanțării.

Recent, directorul SGU Ploiești, Dragoș Măchițescu, a declarat la podcastul Observatorul Prahovean LIVE că suprafața sistemului urban de spații verzi gestionată de societate este de aproximativ 3 milioane de metri pătrați, iar bugetul alocat este de 70 de bani/mp pe lună.

„Suma aceasta ar însemna ca de la punctul nostru de lucru să ajungem la un spațiu verde și să ne uităm la el. Pe de altă parte, avem 102 tipuri de servicii pe care le putem presta pe acest spațiu verde. Luați în calcul că în orice oraș, zona centrală este cea mai bine gestionată, iar în cazul nostru costul ajunge la 7, chiar și la 8 lei/mp pe an. E clar că nu putem ajunge și în zone mărginașe”, a declarat directorul SGU.

Acesta a mai spus că o problemă majoră în gestionarea spațiilor verzi este lipsa sistemelor de irigații, doar 2% din suprafața totală fiind acoperită din acest punct de vedere.

Poluarea și traficul, alte probleme mari ale orașului

Peste lipsa spațiilor verzi se suprapune și un alt fenomen periculos pentru sănătatea populației din Ploiești: poluarea.

Orașul este înconjurat de trei rafinării, în prezent fiind funcționale două – Vega și Petrobrazi – iar în zonă activează și alte companii generatoare de substanțe nocive.

Totodată, Ploieștiul se numără printre orașele din România unde aglomerația din trafic a devenit o problemă serioasă în ultimii ani. Potrivit studiului Indexul de Trafic 2025, realizat tot de Institutul pentru Orașe Vizionare, ploieștenii pierd anual în trafic aproximativ 7 zile.

Cine a realizat studiul

Studiul a fost realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare, o echipă formată din consultanți de strategie, research, place branding și comunicare. Aceasta este condusă de Felix Tătaru, consultant implicat în campaniile electorale ale lui Klaus Iohannis și Traian Băsescu.

Analiza face parte din City Index 2025, barometrul anual de performanță urbană realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. Acesta analizează 41 de municipii reședință de județ, pe baza a 51 de indicatori grupați în trei mari dimensiuni: Calitate, Prosperitate și Vibrație.