George Șerban este deputat de Prahova, ales în 2024, și are o prezență publică mai degrabă discretă. Fost magistrat, în prezent avocat, deputatul George Șerban preferă discuțiile pe teme legislative celor politice și spune că și-a fixat ca obiectiv claritatea legislativă: mai puține legi dar mai clare, gândite pentru cetățeni și mediul de afaceri, mai ușor de aplicat și corelate cu realitatea internațională. Exclusiv pentru cititorii Observatorul Prahovean, i-am solicitat câteva puncte de vedere pe cele mai fierbinți teme juridice ale acestui an. Interviul va fi difuzat în două părți.
Din articol
Legea nr.14/2025 – Modificarea Legii cetățeniei române
Reporter: Domnule deputat, care sunt principalele modificări aduse de Legea nr. 14/2025 și de ce a fost nevoie de ele acum?
George Șerban: Legea nr.14/2025 aduce modificări necesare Legii cetățeniei române nr.21/1991 – digitalizare prin dezvoltarea unei aplicații informatice ce va permite aplicanților să urmărească online stadiul soluționării dosarului, introducerea cardului de cetățenie cu elemente de securitate biometrice și termen predictibil de emitere, clarificarea procedurilor și standardizarea probării cunoașterii limbii române. E o reașezare la standarde UE: reguli ferme, timpi previzibili, mai puțin arbitrar.
Reporter: Cum răspunde această lege criticilor potrivit cărora România ar fi devenit prea permisivă în acordarea cetățeniei?
George Șerban: Aici cred că avem de-a face cu o înțelegere deformată și care nu ține seama de întregul proces de acordare a cetățeniei române. Eu cred că, dimpotrivă, noul cadru ridică ștacheta de conformitate, rigoare și trasabilitate (inclusiv date biometrice pe cardul de cetățenie), deci reduce riscul unui exces de permisivitate, nu îl crește.
Reporter: Introducerea certificatului de competență lingvistică este o măsură de rigoare sau o barieră suplimentară pentru cei care doresc să devină cetățeni români?
George Șerban: Fără îndoială, o măsură de rigoare. Se acceptă certificate emise de instituții recunoscute și abilitate iar regulile sunt publice, standardizate și egale pentru toți, evitând examenele, evaluările arbitrare .
Reporter: Cum se va aplica, concret, această verificare a cunoștințelor de limbă și cultură română?
George Șerban: Implementarea prevederilor privind cunoștințele de limba română revine Ministerului Educației, Institutului Limbii Române și Institutului Cultural Român întrucât în dosarele de cetățenie pot fi acceptate doar certificatele lingvistice emise de instituțiile de învățământ superior din România acreditate pentru programul de studii «An pregătitor de limba română», de Institutul Limbii Române, de Institutul Cultural Român sau de institutele culturale românești din străinătate. În privința verificării cunoștințelor de cultură română, la nivelul Autorității Naționale pentru Cetățenie, Comisia pentru cetățenie este cea care, potrivit unei procedure interne, evaluează dacă solicitantul îndeplinește condițiile cerute de lege și întocmește un raport cu concluziile evaluării.
Reporter: Ce impact estimați asupra diasporei și asupra comunităților istorice de români din afara granițelor?
George Șerban: Diaspora beneficiază pentru prima oară de predictibilitate și de termene certe. Pentru românii din jurul granițelor, păstrăm facilitățile legale existente, dar pe un flux procedural mai clar și digitalizat la nivel de evidențe.
Legea privind spațiul aerian, misiunile militare și apărarea națională ( nr.73/2025)
Reporter: În contextul geopolitic actual, de ce a fost necesară clarificarea cadrului legal pentru doborârea dronelor și organizarea misiunilor militare internaționale?
George Șerban: Pentru că, în mod evident, realitatea de securitate s-a schimbat. Vechea lege nu luase în calcul nici proximitatea unui conflict armat nici noile tehnologii militare, cum este cazul dronelor. Acum, legea definește procedurile de control al spațiului aerian, inclusiv pentru UAV-uri (drone), și cadrul misiunilor pe timp de pace.
Reporter: Ce instituții vor decide, în practică, când și cum se poate interveni militar asupra unor obiecte zburătoare neidentificate?
George Șerban: Conform noilor reglementări și protocoalelor aprobate în CSAT, decizia se ia instituțional, diferențiat pentru ținte militare vs. civile, cu reguli NATO de angajare.
Reporter: Legea oferă României mai multă autonomie în deciziile de securitate sau, dimpotrivă, consolidează cooperarea cu partenerii NATO?
George Șerban: Ambele. Avem autonomie procedurală internă dar perfect compatibilă cu standardele și mecanismele de interoperabilitate NATO.
Reporter: Ce garanții există că noile prevederi nu vor afecta libertățile civile sau traficul aerian comercial?
Așa cum arătam anterior, noua reglementare instituie reguli de angajare stricte, delimitări între ținte militare/civile, coordonare inter-instituțională, toate acestea eliminând riscurile la care vă referiți.
Legea modificarea OG nr.39/2015 privind cazierul fiscal
Reporter: În ce mod simplifică această lege obținerea certificatului fiscal pentru companii și cetățeni?
George Șerban: În mod evident, avem reguli mai clare, mai echitabile, au fost eliminate proceduri și mecanisme ce acționau împotriva firmelor. Antreprenorii vor fi astfel tratați echitabil și vor face mai puține drumuri la instituții, nu e normal ca aceștia să suporte consecințele deficiențelor de comunicare ale instituțiilor statului.
Reporter: Cum se asigură echitatea între firmele mari și întreprinderile mici în aplicarea noilor reguli?
George Șerban: Tocmai prin noile reguli unice. Echitatea fiscală presupune că toți contribuabilii trebuie tratați egal pentru fapte cu gravitate similară. Micii contribuabili, IMM-urile câștigă cel mai mult pentru că vor reduce costul de conformare și pentru că scapă de acea perioadă lungă în care, fără a dispune de capital similar firmelor mari, aveau uneori deasupra capului sabia insolvenței. Latența în comunicarea administrativă nu trebuie să apese pe întreprinzători.
Reporter: Cât de mult reduce birocrația digitalizarea acestui proces și când va fi complet funcțional sistemul?
George Șerban: Nu sunt în măsură să vă ofer un ordin de mărime, dar ținta finală e integrarea cu fluxurile digitale si nebirocratice anterioare. Odată ce interoperabilitatea se stabilizează, certificatul devine un serviciu aproape „pe loc”, această reglementare este cu certitudine un pas concret spre o administrație fiscală modernă, digitalizată și echitabilă.
Reporter: Ați primit feedback din partea mediului de afaceri — care sunt principalele reacții?
George Șerban: Cum spuneam, această inițiativă liberală a fost gândită ca un sprijin pentru mediul de afaceri. Am primit un feedback pozitiv pe partea de timp și predictibilitate, oamenii de afaceri cu care am vorbit au înțeles că legea are o componentă majoră de responsabilitate administrativă. Dacă statul cere conformare, acum trebuie să și ofere, la rândul său, servicii rapide. Aceasta va contribui la consolidarea încrederii în instituțiile fiscale.
