Se poate spune că revelionul, ca și pomul de Crăciun, au fost adoptate de români, ca tradiții, în epoca în care a fost fondată Familia Regală a României. La sfârșit de secol XIX, Regele Carol I și-a dorit ca trecerea dintre ani să fie marcată printr-un bal spectaculos, iar de atunci, românii au prins gustul petrecerii care marchează, an de an, un nou început.
În România, cei care au adus acest cuvânt, Revelion, au fost studenții de la Paris. „Revelion” provine de la „réveiller”, care înseamnă „a se trezi”, „a fi treaz”.
În noaptea dintre ani, Reginei Elisabeta a României, soția lui Carol I, îi plăcea să meargă la câte un concert de muzică simfonică, ori să urmărească o piesă de teatru. Regele, o personalitate mai singuratică, prefera să stea acasă la cumpăna dintre ani. Seara de 31 decembrie îl găsea pe Suveran scriind scrisori. În anul 1882, Regele a scris în după-amiaza de Anul Nou 25 de scrisori Suveranilor europeni, punând stiloul pe masă la ora 23.30.
Citește și: „Lucrezi cu istoria în mâini”. Cine reface acoperișul Castelului Peleș
În ziua de 31 decembrie 1892, Carol I scria Reginei Victoria a Marii Britanii:
„Privesc cu recunoștință spre anul care a trecut și în care am avut un succes atât de mare și vreau să vă asigur personal de respectul și considerația mea, pe care vi le pun la picioare. S-a împlinit dorința mea cea mai arzătoare, ca pe una dintre nepoatele voastre să le văd strâns legată de țara și familia mea.
Din adâncul inimii vă sunt recunoscător pentru acest lucru, la fel și pentru nenumăratele dovezi ale bunăvoinței voastre. Implor Cerul să vă binecuvânteze mereu pe voi, iar dinastia voastră să domnească de-a pururi. Acum vă urez un an nou și fără griji, așa cum și pentru noi a început atât de fericit. Cu aceste urări vă sărut mâinile cu respect și vă rog să-mi acordați și mai departe gândurile voastre prietenești. Carol I”.
Carol I vorbea adesea, în scrierile lui, despre marele bal de Anul Nou
Ținut an după an, evenimentul a cuprins tot mai multe personalități. În 1882, la 16 ani de la urcarea lui Carol I pe Tronul României, balul regal de Anul Nou necesita trimiterea a 2 500 de invitații, artiști, politicieni, oameni de cultură și includea și 260 de ofițeri, convocați la Palat de suveran.
Bal cu mari personalități politice ale vremii
La marele bal erau, de asemenea, chemate principalele personalități politice ale vremii. În numai zece ani (1872-1882), spunea Suveranul în scrierile lui, societatea bucureșteană se dublase. Palatul Regal era, în fapt, casa lui Dinicu Golescu, ridicată pe la 1820 și devenită, ulterior, ”palat de țeremonie”.
Tradiția a fost preluată și de succesori, însă, fără o prea mare grandoare
Tradiția a continuat și în timpul Regelui Ferdinand și Reginei Maria, carea au avut o casă plină de copii. Căsătoriți de foarte tineri (la 27 și, respectiv, 17 ani), ei au sărbătorit Anul Nou cu viață, veselie, daruri și căldură familială.
A urmat Regele Carol al II-lea, care obișnuia să petreacă Anul Nou adesea la Sinaia și rareori la Palatul Regal de la București. Pe vremea Regelui Mihai al României, acesta, împreună cu mama sa, plecau la Castelul Foișor după ceremonia de la Palatul Regal, din Ajun de Crăciun.
Ei rămâneau la Sinaia până după Anul Nou. Acolo, în seara de Revelion, petreceau singuri sau înconjurați de câțiva colaboratori apropiați. Mesele pe care le găzduia Regina Elena adunau în jurul lor puțini invitați.
Citește și: Castelele Peleș și Pelișor vor fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO
În exil, Regele Mihai și Regina Ana au petrecut sărbători simple de Anul Nou, ca orice alt cuplu din lume care avea de pus pe masă nouă-zece farfurii, pentru copii, părinți și bunici. Cadourile erau modeste, alese fiecare cu un înțeles anume și cu spirit de economie.
Anul Nou din 1997 a fost petrecut de Regele Mihai și Regina Ana, împreună cu cele 5 fiice și cu familiile lor, la București. În următorii ani, 1998, 1999 și 2000, Regele Mihai și Regina Ana au fost prezenți de Anul Nou, ca și de Crăciun, în diverse orașe din țară.
Deși se apropiau vertiginos de venerabila vârstă de 80 de ani, ei au cutreierat țara în lung și în lat, în toate anotimpurile, pe toate meleagurile. Suveranii, exilați o jumătate de secol, au intrat în casele primitoare ale țăranilor, au trecut pragul mânăstirilor, au vizitat primării, școli, universități, muzee, biblioteci, fabrici, organizații sindicale, asociații și instituții centrale ale Statului.
Rămân, însă, adevărații deschizători de drum ai Balului de Anul Nou Regele Carol I și Regina Elisabeta, cei care au reușit să transforme noaptea de Revelion într-un veritabil eveniment monden, organizat cu rigoare nemțească și rafinament împrumitat din Occident. Mult mai târziu, tradiția organizării unei petreceri în noaptea de Revelion a pătruns în întreaga societate românească.
Revelion pentru toată lumea, la Ploiești, în 1903
La Ploiești, spre exemplu, în 1903, prefectul Luca Elefterescu vine cu ideea unei petreceri ”populare” la cumpăna dintre ani. Practic, vorbim despre primul ”Revelion” pentru toată lumea. Chermeza e la el în vilă, devenită, ulterior, ”Muzeul Ceasului”.
sursa – Familia Regală a României
