73229f3176e38a40b069d6d4168b17ea_XL.jpg

* Planul de Urbanism General al Ploieștiului este un ”PUG Genocid”, care a distrus populația orașului.

* Urbanismul Ploieștiului este guvernat de legi ”ilegale” care necesită o interpretare și aplicarea doar parțială.

* Nu a făcut nicio propunere Consiliului Local sau primarului pentru modificarea/anularea/îmbunătățirea acestora.

* Simona Munteanu și Daniel Dumitru – foștii șefi ai direcției de Urbanism a Ploieștiului - au fost complicii care și au încurajat ilegalitățile pentru că ”le conveneau”. Biroul de Urbanism a funcționat aproape exclusiv ilegal, după comenzile unor grupuri de presiune ilegitime.

 

Sunt doar câteva dintre afirmațiile făcute de Cristina Herția, șef al Direcției de Urbanism a Ploieștiului începând din luna februarie, într-o discuție de peste două ore avută cu reporterii noștri pe marginea modului discreționar în care ia deciziile privitoare la dezvoltarea urbanistico-edilitară a orașului.

La discuție a mai participat arhitectul Ana Maria Keselidis, mebră CTUATC, și evident prietenă apropiată, care a răspuns unora dintre întrebări cu acordul și în deplină armonie cu Arhitectul șef. Ca un alter ego. Lista continuă. Ca arhitect șef, din februarie până în prezent Herția a descoperit sau a fost martora unui ”munte de ilegalități”, dar nu a reclamat niciuna. Erau birouri de arhitectură favorizate – cele complice la ilegalități, lasă să se înțeleagă, și birouri de arhitectură marginalizate – cele care n-au fost complice la ilegalități, cum este cel al doamnei Keselidis. Atunci când este întrebată dacă astăzi, sub mandatul dânsei, este favorizată o anume firmă de arhitectură în sensul în care a primit semnificativ autorizații de construire și aprobări urbanistice mai multe și mai repede decât restul, răspunde printr-un tranșant: ”dar de ce nu vreți să vedeți ce a fost înainte?”

Arhitectul șef al Ploieștiului spune senin că aplică o hotărâre ilegală de Consiliu Local pentru că este ”convenabilă”, dar că  nu poate respecta prevederile PUG-ului Ploieștiul în integralitatea sa pentru că sunt absurde.

 

Recunoaște că nu a făcut nicio propunere de îmbunătățire a normelor de urbanism primarului sau Consiliului Local.

Spune că a fost subiectul unei tentative de mită, pe care nu a reclamat-o nici șefilor, nici Parchetului – așa cum o obligă statutul. Șeful său ierarhic, primarul, a supus-o unor presiuni pentru a semna documente pe care nu le-a semnat, dar nici presiunile nu le-a reclamat/raportat.

Nu a reclamat/raportat/menționat nicio ilegalitate la care a participat/a fost martoră pentru că ”nu se ocupă cu astfel de lucruri”, dar nu semnează autorizații pe care le consideră având în spate ”ilegalități”, deși documentele arată contrariul.

 

Foarte important, își manifestă dezamăgirea că nu toți oamenii sunt ”treziți” și este mândră de IQ-ul său aproape de maximum , pentru că ”de la înălțimea” acelui IQ-vede lucrurile altfel decât restul lumii.

Trimite un petent la o discuție cu un preot, cel mai bine la un călugăr de la Mânăstirea Putna, pentru a înțelege de ce nu îi va semna autorizația de construire. Chiar dacă solicitantul, recunoaște arhitectul șef, are toate avizele și autorizațiile cerute de lege și alte, solicitate în plus, de arhitectul șef.

Asta după ce, anterior, îl amenință că, dacă va continua să solicite autorizarea construcției, familia sa, soția și copii, vor fi victime ale unor accidente sau boli grave, cum ar fi cancerul.

 

Și, ca totul să fie complet de neînțeles când discutăm despre Urbanismul din Ploiești, vă anunțăm că, la final, vom ajunge la un guru din Elveția la prelegerile căruia, arhitectul șef Cristina Herția l-a trimis pe antreprenor să asiste.

Astăzi vă supunem atenției modul personal în care Cristina Herția interpretează legile după care se ghidează urbanismul Ploieștiului. Așa am ajuns la PUG-ul Genocid – pe care refuză să îl aplice în integralitate, și la HCL-ul care reglementează gradul de ocupare al terenurilor (POT – în termeni de specialitate) – despre care știe că este ilegală, dar o aplică pentru că este ”convenabilă”.

În discuția avută, le-am expus doamnei arhitect șef și doamnei arhitect Keselidis, următoarea situație: sunt un ploieștean care vrea să obțină autorizația de construire a unui balcon. Obțin toate avizele și autorizările și, într-un final, ajung pe biroul arhitectului șef pentru a obține semnătura finală pe autorizația de construire.

Deși am toate hârtiile în regulă, arhitectul șef refuză să semneze pe motiv că balconul pe care vreau să îl construiesc se află într-o zonă a PUG-ului pe care domnia sa o consideră ca fiind inacceptabilă, conform propriilor interpretări și viziuni. Asta chiar dacă PUG-ul nu prevede nicio interdicție și chiar dacă proprii colegi din departamentul Urbanism mi-au dat avizele favorabile

Discuția ne-a relevat un mod discreționar de a aplica legile al arhitectei șefe. Și abordarea penală a acesteia în ceea ce privește sarcinile de serviciu: mă folosesc de ceva ilegal pentru că este ”convenabil”

Vă invităm să ascultați pasajele, pentru a vă putea face propria idee despre ce se întâmplă acum cu urbanismul Ploieștiului. 

Următorul episod va fi despre cum Cristina Herția recunoaște că este complice, tăinuitor sau parte a unor infracțiuni flagrante și că nu are nicio problemă cu acest lucru.