Activitățile specifice sistemului antigrindină, constând în intervenții active în atmosferă pentru prevenirea căderilor de grindină, nu necesită autorizație de mediu. Acest lucru este susținut de reprezentanții Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, într-un răspuns transmis Observatorului Prahovean.
În data de 7 aprilie 2026, publicația noastră a intrat în posesia unui document, emis de Garda de Mediu Prahova, în care era menționat faptul că Sistemul Antigrindină a funcționat în Prahova, încă din 2003, fără a avea autorizație de mediu.
Detalii aici: Sistemul Național Antigrindină a funcționat în Prahova fără autorizație de mediu din 2003
„Conform Ordinului nr. 1798/2007 privind aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu, obligația de obținere a acestei autorizații revine exclusiv operatorilor care desfășoară activități prevăzute în mod expres și limitativ în Anexa nr. 1 a actului normativ.
Activitățile specifice sistemului antigrindină, constând în intervenții active în atmosferă pentru prevenirea căderilor de grindină, nu se regăsesc în această anexă. Prin urmare, nu există temei legal pentru a considera că aceste activități necesită autorizație de mediu”, se arată în răspunsul transmis de Autoritate.
Potrivit autorității, legislația în vigoare stabilește clar că obligația obținerii autorizației de mediu revine doar operatorilor care desfășoară activități enumerate explicit în actele normative. Activitățile specifice sistemului antigrindină, care presupun intervenții active în atmosferă pentru prevenirea grindinei, nu se regăsesc în această categorie.
Instituția mai subliniază că, în baza Legii nr. 173/2008, sistemul antigrindină funcționează ca un serviciu de interes național, având un regim juridic special, diferit de cel al activităților industriale sau economice obișnuite.
Avize de mediu, doar pentru punctele de lansare
„Totodată, activitatea de lansare a rachetelor antigrindină se desfășoară în conformitate cu Legea nr. 173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și cu legislația de mediu aplicabilă, fiind obținute avizele de mediu necesare pentru fiecare punct de lansare”, se mai arată în documentul transmis de Autoritate.
Instituția precizează că, pentru fiecare punct de lansare a rachetelor antigrindină, au fost obținute avizele de mediu necesare, iar procedurile legale au fost respectate. În urma analizelor realizate de instituțiile competente, s-a stabilit că aceste proiecte nu intră sub incidența legislației privind evaluarea impactului asupra mediului și nici a prevederilor referitoare la ariile naturale protejate sau la regimul apelor.
În acest context, reprezentanții autorității consideră că afirmațiile privind desfășurarea ilegală a activității sunt nefondate.
„În forma actuală a legislației, activitatea se desfășoară în deplină conformitate cu cadrul legal aplicabil”, se arată în documentul oficial.
Odata ce au fost creeate si pozitionate in scopul protejarii mediului nu vad necesitatea de a obtine aviz de mediu. Poate doar ca cineva sau oaresce institutie sa mai solicite ceva taxe iar fondurile obtinute sifonate in alte scopuri…
Aiurea, nu asta e scopul lor, protecția mediului. Și-n moment ce influențează atmosfera este evident ca influențează mediul. Și de aceea trebuie văzut ce influență are. Adică cerem autorizație de mediu la o cofetărie și un coafor și nu cerem la asta. A fost sinecura lui Cosma, ca să facă unii bani. Fără a se vedea ce efecte are. Și are: provoacă secetă.
Subiectul toxicității iodurii de argint (AgI) este unul delicat, unde trebuie să facem o distincție clară între proprietățile substanței pure și impactul ei real atunci când este folosită în rachetele antigrindină.
Iată principalele puncte de vedere, bazate pe date științifice și reglementări:
1. Substanța în sine vs. concentrația utilizată
Puritate și riscuri: În formă concentrată, iodura de argint este clasificată de agenții precum EPA (SUA) sau în fișele de siguranță ca fiind o substanță periculoasă și poluantă pentru mediul acvatic.
Efectul de diluție: În procesul antigrindină, cantitatea de iodură de argint eliberată este extrem de mică raportată la volumul imens de aer și apă dintr-un nor (aproximativ 10-100 grame per eveniment). Studiile arată că, după lansare, concentrația de argint din apa de ploaie este de mii de ori mai mică decât limita admisă pentru apa potabilă.
ScienceDirect.com
ScienceDirect.com
+3
2. Insolubilitatea – argumentul principal pentru siguranță
Un motiv major pentru care mulți cercetători consideră metoda sigură este faptul că iodura de argint este aproape insolubilă în apă.
Utah Division of Water Resources (.gov)
Utah Division of Water Resources (.gov)
+1
Bio-disponibilitate scăzută: Deoarece nu se dizolvă ușor, argintul nu este „liber” să fie absorbit rapid de plante sau animale. El tinde să se depună în sol și sedimente, unde rămâne într-o formă stabilă și inactivă.
Iodul: În aceste cantități, iodul nu prezintă pericole ecologice, fiind chiar considerat benefic pentru plante în doze mici.
National Institutes of Health (.gov)
National Institutes of Health (.gov)
+3
3. Controverse și preocupări (Efectul cumulativ)
Deși majoritatea studiilor pe termen scurt nu au găsit dovezi ale poluării, există voci care ridică semne de întrebare:
Acumularea în timp: Există îngrijorări legate de utilizarea repetată timp de zeci de ani în aceleași zone. Unele cercetări din Spania au observat concentrații de argint ușor mai mari în solul zonelor tratate față de cele netratate, deși acestea rămân sub limitele legale.
Ecosistemele sensibile: Microorganismele acvatice și peștii sunt foarte sensibili la ionii de argint. Deși AgI nu se dizolvă ușor, unii experți cer monitorizare constantă pentru a preveni orice formă de bioacumulare în lanțul alimentar.
Bulletin of the Atomic Scientists
Bulletin of the Atomic Scientists
+3
Concluzia autorităților vs. fermieri
Oficial: Ministerul Agriculturii din România și organisme internaționale precum Organizația Mondială a Meteorologiei susțin că tehnologia este sigură și nu produce poluare măsurabilă sau secetă.
Fermierii: Mulți fermieri români rămân sceptici, suspectând că substanța afectează pânza freatică sau structura norilor (seceta), motiv pentru care au existat proteste recente pentru oprirea sistemului.
BASF
BASF
+3
În scurt: Iodura de argint este toxică în laborator, dar considerată ecologic inofensivă în practică datorită diluției extreme și a faptului că nu se dizolvă în apă. Orice adăugăm …rămâne adăugat…se acumulează în timp ….!