O adevărată invazie de castori a fost semnalată în județul Prahova, unde aceste animale au început să producă efecte vizibile asupra mediului. Pe malurile râului Cricovul Sărat, între localitățile Albești Paleologu și Bărăitaru, mai mulți arbori au fost deja doborâți, iar alții sunt grav afectați și riscă să se prăbușească în orice moment.
Potrivit reprezentanților Direcției Silvice Prahova, fenomenul nu este unul izolat. Prezența castorilor este semnalată în tot mai multe zone din județ, iar impactul asupra vegetației de pe malurile apelor devine din ce în ce mai evident. Arborii sunt fie doborâți complet, fie roși la bază, ceea ce le compromite stabilitatea.
IMAGINI CU ARBORII DOBORÂȚI DE CASTOR PE CRICOVUL SĂRAT, DAR ȘI UN INTERVIU CU UN REPREZENTANT AL DIRECȚIEI SILVICE PRAHOVA, LA FINALUL ARTICOLULUI.
„De la an la an sunt tot mai mulți în Prahov. Reușesc să roadă copaci cu diametre mari, îi rod ca pe un creion. Sunt zone afectate și efectivele avansează. Din păcate nu avem o evidență clară a familiilor de castori care habitează în județ”, a declarat pentru Observatorul Prahovean, Bogdan Săvulescu, șef compartiment „Cultură-Refacere” din cadrul Direcției Silvice Prahova.
Specialiștii explică faptul că această situație are legătură directă cu revenirea spectaculoasă a speciei în România. Castorii au fost exterminați în trecut din cauza cererii ridicate pentru blană, carne și secrețiile utilizate în industria farmaceutică și a parfumurilor.
Reintroducerea lor în natură, începută în 1998, a schimbat însă radical situația. Atunci au fost aduse în România 108 exemplare, iar astăzi populația este estimată la peste 10.000 de exemplare, chiar dacă nu există o evidență exactă. Ritmul rapid de reproducere contribuie decisiv la extinderea arealului: o familie de castori poate avea între 6 și 7 pui cel puțin o dată pe an.
Cele mai mari rozătoare din Europa, castorii pot ajunge la o lungime de aproximativ un metru și la o greutate de până la 30 de kilograme. Dieta lor este formată din frunze și plante acvatice, iar în sezonul rece se hrănesc în principal cu scoarța copacilor și crengi, ceea ce explică distrugerile semnalate pe malurile râurilor.
Pe lângă impactul asupra vegetației, aceste animale modifică și cursul apelor. Castorii construiesc baraje din ramuri, mâl, pietre și resturi vegetale pentru a ridica nivelul apei, creând astfel habitate propice pentru supraviețuire. Din aceleași materiale își amenajează și adăposturi cu intrare subacvatică, o strategie eficientă de protecție împotriva prădătorilor.
Extinderea populației de castori are un mare impact asupra ecosistemelor locale, iar lipsa unei monitorizări clare îngreunează gestionarea situației.
