Castrul roman de la Drajna de Sus este, de departe, unul dintre monumentele istorice ale județului cu o importanță deosebită. Puțin știu însă că la Drajna circulă o legendă potrivit căreia, pe vremea comunistă, pe când zidurile castrului roman erau de suprafață, a fost dispusă intervenția buldozerelor, pentru nivelarea terenului, astfel încât în locul ruinelor să fie o livadă de pruni.
Legenda care circulă la Drajna spune că, pe vremea lui Ceaușescu, când ruinele se puteau observa la suprafață, într-o dimineață s-a decis ca totul să fie ras, pentru ca terenul să fie neted ca-n palmă. Oamenii spun că aici s-a intervenit cu buldozere cu lame, planul fiind ca pe acest teren să fie plantați pruni. După 1990, terenurile au fost retrocedate. Castrul roman a devenit monument istoric de abia în 2004, iar după alți patru ani terenul a revenit în proprietatea comunei.
„Castrul roman este situat in sud-estul Drajnei de Sus, Castrul intră în literature de specialitate după 1888, prin grija Gr. Tocilescu. Meritul descoperirii castrului îi revine profesorului M.D. Bazilescu. Cercetările arheologice au fost reluate în 2011, iar doi ani mai târziu, în 2013 a fost scoasă la lumină casa comandatului, în urma săpăturilor efectuate”, a declarat pentru Observatorulph.ro arh. Marinela Peneș, managerul Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova.
Săpăturile arheologice din această zonă au scos la lumină zidurile castrului roman, care atestă prezenţa unităților militare din timpul domniei împăratului Traian, construirea așezării fiind legată de acțiunile lui Laberius Maximus.
„Cu siguranță construcția comandantului a fost realizată pentru un general cu rang foarte înalt, date fiind compartimentările, dar și utilitățile existente la acea dată. Vorbim de instalații de încălzire în pardoseală, dar și pe verticală, țeava de deversare a apei, baia, bazinul de apă, dar și micile fragmente de pictură, care ne duc cu gândul că acest castru era extrem de important în acele vremuri”, este de părere managerul Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova.
„Întreg castrul roman de la Drajna de Sus, ca de altfel și cel de la Mălăiești, a fost realizat după planuri minuțioase, standard, acesta fiind prevăzut cu drumuri de acces, porți și clădiri, cu terase acoperite și pavate cu dale. Săpăturile arheologice au scos la lumină și un bogat material arheologic, constând în monede, ceramică, dar și piese de armament, precum și material de construcție, toate aceste elemente fiind ștampilate, iar acum regăsindu-se la Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova. Pe lângă punerea în siguranță a elementelor care s-au păstrat ne propunem să realizăm aici și a XVIII-a secție muzeală”, a declarat Marinela Peneș pentru Observatorulph.ro
Consiliul Județean Prahova deja lucrează la un proiect amplu care ar putea să fie pus în valoare prin atragerea de finanțare de la Uniunea Europeană.
În prezent săpăturile sunt conservate, prin realizarea unei clădiri care adăpostește întregul șantier arheologic. (FOTO: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova)
